După ce a cucerit Luna, China se îndreaptă spre Marte

12 Mai 2020 | scris de A.V.
După ce a cucerit Luna, China se îndreaptă spre Marte

După ce a cucerit Luna, China se îndreaptă direct spre Marte. Vineri, Administrația Spațială Națională, versiunea chineză a NASA, va dezvălui numele și sigla primei sale misiuni de explorare a Planetei Roșii, care va fi şi prima misiune interplanetară realizată de Marele Dragon.

La începutul anului trecut, Beijingul a aselenizat o sondă pe partea întunecată a lunii, care până atunci nu mai fusese explorată de om. Acum, scopul ambițiosului program spațial al președintelui Xi Jinping este acela de a repeta experienţa cu un corp ceresc mai îndepărtat, chiar dacă nu „virgin”, alegând planeta Marte.

Misiunea, numită provizoriu Huoxing-1, denumirea chineză a corpului ceresc, ar trebui să înceapă în iulie, iar sonda va ajunge pe orbită la începutul anului 2021.

În acel moment, la suprafața planetei va ateriza un „lander” din care va ieși un „rover”, pentru a studia solul planetei și a căuta urme biologice.

Autorităţile de la Beijing nu au ales întâmplător data de 24 aprilie pentru a dezvălui numele misiunii: aceasta este ziua în care China sărbătorește Ziua Spațiului, cea de-a 50-a aniversare a primului satelit lansat pe orbită de colosul comunist. Iar președintele Xi, care dorește să transforme China într-o superputere spațială care să poată concura cu Statele Unite, vrea să profite de ocazie pentru a demonstra că urgența coronavirusului nu a lasat pe margine cursa către spaţiu.

Pe acest front, Beijingul vrea să ajungă din urmă Washingtonul, care în urmă cu doi ani a aselenizat un vehicul pe Marte, şi, din câte se pare, recuperează rapid terenul.

Succesul misiunii lunare de anul trecut a fost celebrat îndelung de propaganda regimului care a exagerat valoarea sa științifică. Chiar și în săptămânile în care China a fost blocată pentru a limita răspândirea epidemiei de coronavirus, industria aerospațială a continuat să funcționeze, tocmai pentru a respecta foaia de parcurs.

Recent, însă, programul a înregistrat și două incidente grave, în doar câteva săptămâni ratând două lansări de sateliți.

Iată-ne deci în centrul provocării cu Statele Unite: în realitate, dincolo de misiunile de explorare (la sfârșitul anului ar trebui să existe alta pe Lună), Beijingul îşi doreşte un laborator plutitor, capabil să-i găzduiască cosmonauții și să concureze cu Stația Spațială Internațională controlată de americani.

Ca răspuns la acest plan, Donald Trump a relansat cursa americană în spaţiu, planificând pentru anul 2024, o misiune cu echipaj uman pe Lună. Iar Italia, presată de SUA, a decis să anuleze colaborarea cu Stația Spațială Chineză, unul dintre cele mai bogate și strategice capitole ale acordurilor din Noul Drum al Mătăsii.

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Stiinta

Ultima oră