2004: Prin rezoluția conferinței CITES (Convenția Internațională privind Comerțul cu Specii Amenințate) România devine exportatorul nr. 1 de caviar din lume, recunoscându-se măsurile de administrare și valorificare a acestor specii extrem de valoroase.
2006: În conformitate cu zicerea că orice lucru care funcționează trebuie distrus, memorabilii miniștri Gh. Flutur (Agricultură) și Sulfina Barbu (Mediu) decid interzicerea pentru o perioadă de 10 ani a pescuitului sturionilor pe întregul teritoriu al României. S-a distrus astfel, o îndeletnicire tradițională de secole a unor comunități aflate la marginea României, Sf. Gheorghe și Sulina, comunități cu puține alternative economice precum și a unor comunități de pescari de-a lungul Dunării. Mai mult decât atât autoritățile române menționate s-au lăudat la oricine dorea să-i asculte că prin această măsură au protejat sturionii.
2026, iulie: WWF (Fondul Mondial pentru Natură) o organizație dedicată salvării speciilor amenințate la nivel planetar publică un Raport intitulat sugestiv “În plasa braconierilor – zece ani de activități ilegale documentate la adresa sturionilor din bazinul Dunării inferioare (2016-2025)”
Braconajul și comerțul ilegal continuă să amenințe supraviețuirea sturionilor din Dunărea Inferioară, în pofida protecției legale stricte de care beneficiază aceste specii. Un raport publicat marți de WWF arată că cel puțin 3.366 de sturioni au fost afectați de cazuri documentate de criminalitate împotriva faunei sălbatice în perioada 2016-2025, în România, Bulgaria și Ucraina.
Raportul, intitulat „În plasa braconierilor: Zece ani de activități ilegale documentate la adresa sturionilor din bazinul Dunării Inferioare (2016-2025)”, reprezintă cea mai amplă evaluare transfrontalieră realizată până în prezent privind amploarea braconajului și a comerțului ilegal cu sturioni în regiune.
Analiza se bazează pe date oficiale furnizate de autoritățile din cele trei state și documentează 509 cazuri confirmate de infracțiuni care au implicat sturioni sau unelte ilegale folosite pentru capturarea acestora.
România a înregistrat cele mai multe cazuri, respectiv 235, urmată de Bulgaria, cu 175, și Ucraina, cu 99. Numărul dosarelor nu reflectă în mod direct amploarea fenomenului, întrucât depinde de capacitatea autorităților de a depista și raporta activitățile ilegale.
Pentru realizarea estimării privind numărul de sturioni afectați, cercetătorii au utilizat o metodologie care transformă cantitățile confiscate în estimări ale numărului minim de exemplare, în situațiile în care autoritățile au raportat doar greutatea totală a capturilor. Organizația subliniază că cifra de 3.366 de sturioni reprezintă un minim conservator, deoarece numeroase capturi ilegale rămân nedescoperite.
Tone de carne și sute de kilograme de caviar, confiscate
Potrivit raportului, autoritățile au confiscat în ultimul deceniu cel puțin 263 de kilograme de caviar provenit din activități ilegale și aproximativ 6,5 tone de carne de sturion și exemplare întregi. De asemenea, au fost descoperite și cantități importante de unelte de pescuit interzise.
Toate cele patru specii de sturioni care mai supraviețuiesc în Dunăre (cega, păstruga, nisetrul și morunul) au fost afectate de braconaj. Printre capturile confiscate s-au numărat și exemplare de morun de peste doi metri lungime și cu o greutate de până la 200 de kilograme.
Tulcea, printre zonele unde fenomenul persistă
Raportul identifică mai multe zone în care activitățile ilegale continuă să se suprapună cu habitate esențiale pentru sturioni, între acestea numărându-se județul Tulcea, regiunea Odesa din Ucraina și regiunea Vratsa din Bulgaria.
Unul dintre cele mai relevante exemple provine din Bulgaria, unde autoritățile au confiscat în ultimii zece ani 1.250 de șiruri de carmace, adică unelte de pescuit interzise care însumează peste 45 de kilometri și aproximativ 54.000 de cârlige. Cu toate acestea, în aceeași perioadă au fost confiscate oficial doar 25 de exemplare de sturion, situație care indică posibile probleme în sistemele de control și raportare.
Reprezentanții organizației avertizează că Dunărea Inferioară reprezintă unul dintre ultimele refugii pentru sturionii sălbatici din Europa, iar fiecare exemplar pierdut reduce șansele de refacere a populațiilor.
“Dincolo de raportarea numărului de cazuri, studiul introduce o nouă metodă de estimare a numărului de sturioni afectațide activitățile ilegale, rezultând o estimare de cel puțin 3.366 de indivizi. Acest număr reprezintă probabil doar o mică parte din amploarea reală a fenomenului, deoarece probabil multe cazuri au rămas nedescoperite, nedocumentate sau neraportate.”
Așadar, se menționează că, în perioada respectivă au fost confiscate 3.366 exemplare de sturioni cu o greutate totală de 6,5 tone și 263,36 kg caviar. Dacă, prin metode statistice s-ar extrapola aceste cantități s-ar ajunge, în realitate, la aprox. 20 de tone de sturioni și aproape 1 tonă de caviar braconate în cei 10 ani de referință. Studiul WWF menționează că principalele zone unde s-au braconat sturionii au fost jud. Tulcea și zona Odesa din Ucraina.
Astăzi, după 20 de ani de la interzicerea totală a pescuitului și comerțului cu sturioni și caviar pe teritoriul României, masacrarea celor mai vechi specii de pești de pe planetă, continuă...
