Organizația Meteorologică Mondială avertizează că există o probabilitate ridicată ca fenomenul El Niño să revină în următoarele luni, cu potențialul de a declanșa valuri de căldură, secete și precipitații extreme la nivel global. Estimările actualizate indică un episod posibil moderat sau chiar puternic, care s-ar putea instala în perioada iunie–august și ar putea persista până spre sfârșitul anului, amplificând presiunea deja exercitată de încălzirea climatică globală, scrie Le Figaro
Organizația Meteorologică Mondială estimează că există acum o probabilitate de 80% ca un episod El Niño să se instaleze între lunile iunie și august. Acest lucru ar putea amplifica riscul unor fenomene meteorologice extreme în următoarele luni.
Organizația Meteorologică Mondială (OMM) și-a actualizat recent prognozele, confirmând ceea ce climatologii anticipează de mai multe săptămâni. Există o probabilitate de 80% ca un episod El Niño să apară „între iunie și august 2026” și să influențeze temperaturile și precipitațiile la nivel global.
„Probabilitatea ca acest episod să se mențină cel puțin până în noiembrie se apropie sau depășește 90%”, precizează organizația, care estimează că va fi vorba despre „un episod cel puțin moderat, posibil chiar puternic”. Dar despre ce este vorba mai exact?
Ce este El Niño?
El Niño este un fenomen climatic recurent care își are originea în Oceanul Pacific tropical și se manifestă printr-o anomalie pozitivă a temperaturii apelor de suprafață de-a lungul ecuatorului, asociată cu circulația alizeelor.
Fenomenul face parte dintr-un proces natural de fluctuații oceanice și atmosferice numit Oscilația Sudică El Niño (ENSO), care există de secole. Acest ciclu include faze calde (El Niño), reci (La Niña) și neutre.
El Niño reapare, în general, la intervale de doi până la șapte ani și durează aproximativ nouă până la douăsprezece luni. De obicei începe să se dezvolte între martie și iunie și atinge intensitatea maximă între noiembrie și februarie, în anul următor. Fenomenul are tendința de a crește temperatura medie globală.
Cum este anticipată apariția sa?
Pentru a monitoriza apariția fenomenului, „luăm în considerare diferite modele de prognoză sezonieră, precum și observațiile recente”, explica recent Michelle L’Heureux, coordonatoarea echipei din cadrul NOAA însărcinate cu supravegherea acestui fenomen.
Pentru a evalua intensitatea potențială a episodului, oamenii de știință urmăresc temperaturile de suprafață ale mării într-o zonă situată în partea central-estică a Pacificului ecuatorial, denumită „Niño 3.4”.
De la sfârșitul lunii aprilie, temperatura apelor de suprafață din această regiune s-a apropiat de pragurile caracteristice fenomenului El Niño, fiind cu cel puțin 1,5°C peste media obișnuită. În plus, fenomenul este alimentat de temperaturi „excepțional de ridicate” sub suprafața oceanului, care depășesc în prezent cu până la 6°C valorile normale pentru această perioadă.
„Deși persistă anumite incertitudini privind intensitatea și momentul atingerii vârfului fenomenului El Niño, majoritatea modelelor sugerează un episod de cel puțin intensitate moderată, posibil chiar puternică”, apreciază OMM.
Când se vorbește despre un „super-El Niño”?
Acesta nu este un termen științific oficial. Totuși, „este folosit în general atunci când un episod El Niño provoacă anomalii de temperatură de peste 2°C în regiunea Niño 3.4”, explică climatologul Zeke Hausfather de la institutul american Berkeley Earth.
Cele mai intense episoade înregistrate vreodată — precum cele din 1982-1983, 1997-1998 și 2015-2016 — au fost catalogate retrospectiv drept „super-El Niño”.
Care sunt efectele sale?
„Trebuie să ne pregătim pentru un episod El Niño potențial puternic, care va agrava seceta și precipitațiile abundente și va crește riscul valurilor de căldură atât pe uscat, cât și în oceane”, a avertizat secretarul general al OMM, Celeste Saulo.
În general, El Niño crește temperatura globală medie cu aproximativ 0,2°C până la 0,3°C.
La nivel regional, cele mai afectate zone sunt cele situate în jurul Oceanului Pacific. Fenomenul poate determina creșterea precipitațiilor în anumite regiuni din sudul Americii de Sud, sudul Statelor Unite, Cornul Africii și Asia Centrală, dar poate provoca și secete severe în Australia, Indonezia, anumite părți din sudul Asiei, America Centrală și nordul continentului american.
De asemenea, El Niño poate favoriza formarea și intensificarea uraganelor în centrul și estul Oceanului Pacific.
În general, Europa — deja puternic afectată de efectele încălzirii globale — este influențată mai puțin direct de El Niño, deoarece nu are ieșire la Oceanul Pacific.
„Gaz pe focul unei planete care se încălzește”
Încălzirea suplimentară provocată de acest fenomen se adaugă tendinței continue de creștere a temperaturilor globale generate de activitățile umane.
„Condițiile asociate fenomenului El Niño vor turna gaz pe focul unei planete care se încălzește”, a avertizat secretarul general al ONU, António Guterres, într-o declarație video.
Ultimul episod El Niño a contribuit deja la recordurile de temperatură înregistrate în 2024.
Într-un raport recent, Organizația Meteorologică Mondială a avertizat că este aproape sigur ca temperatura medie globală din următorii cinci ani să fie mai ridicată decât cea din precedenții cinci ani.
