Nicușor Dan anunță de la Ankara că încă mai așteaptă răspunul părții ucrainene la întrebările formulate de autoritățile din România: „Apoi, întrebările către partea ucraineană au fost sintetizate venind de la toate instituţiile şi există un dialog care a început cu partea ucraineană, în cadrul căruia am şi transmis aceste întrebări. Deci, în momentul în care aceste întrebări vor primi răspuns, vom avea şi raportul complet”. La mai bine de o lună de la incidentul extrem de grav din portul Constanța, Administrația Prezidențială nu a făcut public raportul complet cu privire la explozia din portul Constanța de pe 5 iunie.
Deși Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat public, printr-un comunicat oficial emis pe 3 iulie, că partea ucraineană a răspuns integral la cele 14 întrebări legate de incidentul cu drona navală explodată în Portul Constanța, președintele Nicușor Dan a continuat să declare, atât pe 30 iunie, cât și pe 8 iulie, de la Summitul NATO din Ankara, că România încă așteaptă clarificări din partea Kievului pentru a finaliza raportul complet.
Comunicat oficial MAPN aici
Ce s-a întâmplat, de fapt
Incidentul s-a produs în dimineața zilei de 5 iunie 2026, când o dronă navală ucraineană de tip Sargan-3000, aflată în derivă, a ajuns la Dana 78 din Portul Constanța și s-a autodetonat, fără a produce victime. Potrivit MApN, autoritățile ucrainene au pierdut comunicațiile cu patru astfel de drone în după-amiaza zilei de 4 iunie, în apropiere de Sevastopol, la aproximativ 250 km de țărmul românesc, în timp ce acestea se îndreptau spre estul Mării Negre. Abia a doua zi, la ora 09:54, Forțele Navale ale Ucrainei au anunțat partea română despre riscul de autodetonare al dronelor.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis atunci Kievului un set de întrebări — inițial 10, ulterior extinse la 14 — și a precizat, la momentul respectiv, că aștepta răspunsuri până pe 23 iunie.
Comunicatul MApN din 3 iulie
La o lună de la incident, MApN a anunțat că Ucraina a răspuns la toate cele 14 întrebări. Potrivit comunicatului, partea ucraineană a confirmat pierderea controlului asupra dronelor, calificând incidentul drept izolat și cauzat, cel mai probabil, de acțiuni de război electronic ale Rusiei. MApN a mai precizat că s-a solicitat Kievului deschiderea unui canal tehnic permanent de comunicare între forțele navale ale celor două state și programarea autodetonării dronelor navale în zone sigure, departe de interesele românești.
Comunicatul a fost criticat în presă pentru cronologia neclară a evenimentelor — inclusiv întrebarea de ce autoritățile ucrainene ar fi pierdut controlul dronelor încă din 4 iunie, dar au anunțat România abia a doua zi dimineață, cu doar aproximativ 35 de minute înainte de autodetonare.
Declarațiile lui Nicușor Dan — înainte și după comunicatul MApN
30 iunie (înaintea comunicatului MApN) — Președintele a recunoscut că nu s-a respectat termenul asumat inițial (16 iunie) pentru prezentarea raportului complet. El a vorbit despre progrese în comunicarea cu Kievul, menționând stabilirea unei linii directe pentru astfel de evenimente, dar fără a confirma primirea răspunsurilor la cele 14 întrebări.
8 iulie, de la Ankara — La trei zile după ce MApN anunțase că Ucraina a răspuns integral, președintele a declarat, într-o conferință de presă, că există un raport preliminar în care instituțiile românești și-au dat propriile răspunsuri, iar întrebările adresate părții ucrainene au fost doar sintetizate și transmise, dialogul cu Kievul fiind încă în desfășurare. Potrivit declarației sale, raportul complet urmează să fie finalizat abia după primirea răspunsurilor din partea Ucrainei.
