Intubarea pacientului face mai mult rău decât bine?

17 Apr 2020
Intubarea pacientului face mai mult rău decât bine?

În ultimele săptămâni, din Italia până în Statele Unite, a crescut dezbaterea în rândul medicilor care tratează pacienți cu Covid-19: când trebuie să fie plasați pe un respirator artificial? Aceasta este una dintre cele mai mari întrebări de astăzi, precum și cea privind eficacitatea reală a hidroxiclorochinelor, spune un medic american pentru AFP, citată de rtbf.be.

Informatiile sunt partiale și studiile lipsesc în continuare în plina pandemie fără prea mult feedback. Este imposibil de știut dacă oamenii care au murit intubati ar fi supraviețuit altfel.

Dar mulți medici au descoperit că starea pacienților cu Covid-19 pare să se deterioreze rapid după intubație ceea ce a dus mai multe spitale americane la un exercițiu delicat pentru a întârzia utilizarea respiratoarelor

Primele alerte au venit din Italia unde au murit o mare majoritate a pacienților aflați în terapie intensivă și pe respirator artificial. Statisticile sunt la fel de dure în Marea Britanie și la New York, unde 80% dintre pacienții intubați au murit, potrivit guvernatorului statului, adesea după una sau două săptămâni în terapie intensivă, durate lungi care slăbesc organismul deoarece aproape toți pacienții sunt plasați în comă artificială și își pierd mușchii.

La începutul epidemiei, pacienții care nu puteau respira au fost tratați conform unui protocol bine stabilit pentru ceea ce este cunoscut sub numele de sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS). Acest sindrom care face ca plămânii să nu mai ia suficient oxigen pentru a furniza în mod corespunzător organele poate fi cauzat de o infecție (pneumonie) sau un accident. Practica pentru acești pacienți în suferință respiratorie este de a intuba relativ devreme.

Așa au fost tratate persoanele grav bolnave cu noul coronavirus până când medicii au realizat că sindromul Covid-19 nu era în totalitate identic cu tulburările respiratorii „obișnuite”, cel puțin pentru unii dintre ei. Plămânii nu sunt deteriorați în același mod (ar fi mai puțin „rigizi”).

Doctorul Luciano Gattinoni și colegii de la Milano au descris la sfârșitul lunii martie cum și-au ajustat procedurile.
„Tot ce putem face pentru a intuba acești pacienți este să castigam timp făcând cât mai puține daune”, au scris ei pentru jurnalul American Thoracic Society. „Trebuie să avem răbdare”.

„Învățăm pe parcurs”

„Majoritatea medicilor sunt îngrijorați de aceste vesti proaste despre oamenii care se agravează pe ventilatoare iar mulți au început să întârzie intubația”, a declarat pentru AFP Kevin Wilson, profesor de medicină la Universitatea Boston și responsabil pentru elaborarea de orientări pentru Societatea Americană toracică „Dar niciodată până la punctul in care acesta să devină o urgență”, a spus el.

Medicii și-au dat seama că, în realitate, pacienții cu un nivel scăzut de oxigen din sânge, care ar iniția în mod normal intubația, nu erau chiar atât de rău.

În loc să intubeze rapid, medicii folosesc niveluri mai mici de suport de oxigen: canule nazale (tuburi mici în nări), măști convenționale sau mai sofisticate, oxigenare cu flux ridicat sau chiar plasează pacientul culcat pe burta, pozitie care ajută plămânii.
„Învățăm pe parcurs”, adaugă Kevin Wilson.

Acest lucru se întâmplă la New York, unde peste 10.000 de oameni au murit din cauza virusului.

„Încercăm să așteptăm puțin mai mult, dacă este posibil, înainte de a intuba”, a declarat AFP Daniel Griffin, șeful bolilor infecțioase la ProHealth Care, o rețea de 1.000 de medici care lucrează în aproximativ 20 de spitale din New York.
„Dacă simțim că pacientul rezistă, iî lăsăm să tolereze niveluri scăzute de saturație de oxigen”, a spus medicul. Unii se recuperează fără a merge mai departe.

Și dacă pacienții ajung să aibă nevoie de un respirator, Daniel Griffin spune că respiratoarele sunt reglate diferit pentru a furniza aer cu mai puțină presiune.

Societățile medicale, inclusiv experții internaționali din Surviving Sepsis Campaign vor redacta ghiduri de bune practici. Nici unul nu are încă un răspuns definitiv.

Alte stiri din Sanatate

Ultima oră