Un studiu de mare amploare, publicat în prestigioasa revista stiintifica Biomarker Research (2025) sugerează că vaccinarea anti-COVID-19 ar putea fi asociată cu un risc crescut pentru șase tipuri de cancer: tiroidian, gastric, colorectal, pulmonar, mamar și de prostată. Cercetarea, realizată pe peste 8,4 milioane de persoane din Coreea de Sud între 2021 și 2023, a evaluat incidența cumulativă și riscul de cancer la un an după vaccinare, luând în considerare tipul de vaccin, sexul și vârsta participanților. Autorii subliniază însă că sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma aceste asocieri și pentru a înțelege mecanismele biologice implicate, scrie GazetaExpress. Biomarker Research este o revistă științifică recunoscută, parte a grupului Springer Nature, cunoscut pentru publicarea unor lucrări de prestigiu în domeniul biomedical. Autorii subliniază însă că sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma aceste asocieri și pentru a înțelege mecanismele biologice
Cercetători sud-coreeni susțin că au găsit dovezi potrivit cărora vaccinurile ar mări riscul de apariție a șase tipuri de cancer, inclusiv pulmonar, mamar și de prostată. Potrivit lor, riscul ar fi cel mai mare în rândul persoanelor vârstnice, de peste 65 de ani, conform unui articol publicat într-o revistă editată de o casă științifică prestigioasă.
Totuși, autorii nu au explicat clar de ce vaccinurile ar putea produce acest efect.
Experți internaționali au respins imediat concluziile, calificând studiul drept „alarmist” și avertizând că interpretările sunt profund exagerate.
Legătura dintre vaccinurile Covid și cancer fusese deja respinsă de medici oncologi și cercetători, după apariția unor teorii privind așa-numitele „turbo cancere”. Comunitatea științifică subliniază că nu există dovezi solide că aceste vaccinuri ar afecta genele supresoare de tumori sau ar declanșa procese care duc la cancer.
Controversa apare și pe fondul discuțiilor stârnite de dr. Aseem Malhotra, consilier al secretarului american pentru sănătate Robert Kennedy Jr., care a sugerat la o conferință Reform UK că vaccinurile ar fi legate de cancerele suveranilor Marii Britanii. Afirmațiile au fost criticate ca „pseudostiințifice” și lipsite de temei.
Noul studiu a fost publicat în revista Biomarker Research, editată de Springer Nature, una dintre cele mai mari case științifice din lume. Autorii sunt chirurgi ortopezi și medici ATI din Coreea de Sud, care au analizat datele medicale a peste 8,4 milioane de adulți, între 2021 și 2023.
Ei au împărțit participanții în două grupuri, vaccinați și nevaccinați, și au comparat rata diagnosticării cancerului la un an după administrarea dozei. Rezultatele arată, potrivit lor, un risc crescut de 35% pentru cancer tiroidian, 34% pentru gastric, 53% pentru pulmonar și 68% pentru cel de prostată. În plus, pentru cancerul mamar și colorectal au raportat o creștere a riscului de 20% și respectiv 28%.
Riscurile specifice raportate pentru un an după vaccinare au fost:
-
Tiroidian: +35%
-
Gastric: +34%
-
Colorectal: +28%
-
Pulmonar: +53%
-
Mamar: +20%
-
Prostată: +69%
Autorii au scris că „vaccinurile cDNA sunt asociate cu risc crescut de cancer tiroidian, gastric, colorectal, pulmonar și de prostată”, iar cele pe bază de mRNA (Pfizer, Moderna) cu risc sporit de cancer tiroidian, colorectal, pulmonar și mamar.
Cu toate acestea, studiul nu explică mecanismul prin care ar apărea o asemenea legătură.
Critici dure din partea comunității științifice
Organizația Cancer Research UK a reiterat că „nu există dovezi solide” privind vreo legătură între vaccinuri și cancer, subliniind că tehnologia mRNA este deja utilizată în dezvoltarea unor vaccinuri experimentale împotriva cancerului pulmonar, ovarian și altor tipuri.
Dr. Benjamin Mazer, profesor la Johns Hopkins University, a explicat că este imposibil ca un agent cancerigen să provoace atât de rapid apariția cancerului: „Mutatiile se acumulează în timp, celulele au nevoie de timp să se dividă. Cum ar putea ceva să cauzeze nu doar declanșarea, ci și dezvoltarea cancerului atât de repede încât să fie depistat în câteva zile?”
El a citat date oficiale publicate de Societatea Coreeană de Cancer, care arată că până în 2022 nu s-a observat nicio creștere a cazurilor de cancer pentru tipurile menționate în studiu.
Un nou episod în războiul cultural privind vaccinurile
Afirmațiile doctorului Malhotra, potrivit cărora vaccinurile ar fi implicate în cancerele membrilor familiei regale britanice, au fost catalogate drept „iresponsabile” de ministrul britanic al sănătății, Wes Streeting. Reform UK s-a delimitat, afirmând că „nu susține aceste declarații, dar crede în libertatea de exprimare”.
Springer Nature a mai fost implicată în controverse: în 2023 a fost nevoită să își ceară scuze și să retragă un studiu publicat în BMC Infectious Diseases, care afirma în mod eronat că vaccinurile Covid ar fi ucis până la 280.000 de americani.
Concluzia generală a specialiștilor: nu există dovezi convingătoare că vaccinurile anti-Covid cresc riscul de cancer, iar noile afirmații trebuie tratate cu prudență.
Ce spune studiul sud-corean publicat in Biomarker Research :
De la izbucnirea bolii Coronavirus 2019 (COVID-19) în decembrie 2019, aceasta a devenit o problemă globală din cauza lipsei opțiunilor de prevenție și tratament. Boala este cauzată de sindromul respirator acut sever coronavirus 2 (SARS-CoV-2), asociat cu o morbiditate și mortalitate ridicate în rândul vârstnicilor [1,2]. Odată cu dezvoltarea rapidă a vaccinurilor anti-COVID-19, complicațiile fatale provocate de boală au fost reduse; totuși, au apărut și alte probleme, inclusiv evenimente adverse legate de vaccinuri [3,4,5,6].
Similar altor virusuri, precum papilomavirusul uman sau virusul Epstein–Barr, SARS-CoV-2 prezintă un potențial oncogen, ipoteză formulată pe baza mecanismelor sale de acțiune, care includ sistemul renină–angiotensină–aldosteron, mutagenicitatea virală și cascada inflamatorie [7]. Având în vedere structurile comune, precum proteina spike, prezente și în vaccinurile anti-COVID-19, am emis ipoteza că vaccinurile ar putea fi potențial asociate cu riscuri oncologice; cu toate acestea, datele din lumea reală sunt insuficiente [8].
În acest studiu retrospectiv, bazat pe populația generală, am estimat incidențele cumulative și riscurile de cancer la un an după vaccinarea anti-COVID-19. În cohorta sud-coreeană de 8.407.849 de persoane între 2021 și 2023, am inclus în final 595.007 și 2.380.028 de persoane după potrivirea scorului de propensitate (PSM) în raport 1:4. Pentru populația vaccinată, 355.896 și 711.792 de persoane au fost incluse în grupurile fără rapel și cu rapel, după potrivirea PSM în raport 1:2.
Rezultatele măsurate au fost incidențele cumulative și riscurile corespunzătoare de cancer la un an după vaccinarea anti-COVID-19, stratificate, de asemenea, după tipul de vaccin, sex și vârstă
Datele noastre au arătat asocieri între vaccinarea anti-COVID-19 și un risc crescut pentru șase tipuri de cancer, și anume: tiroidian (raport de hazard [HR] 1,35; interval de încredere [CI] 95%: 1,21–1,51), gastric (HR 1,34; CI 95%: 1,13–1,58), colorectal (HR 1,28; CI 95%: 1,12–1,47), pulmonar (HR 1,53; CI 95%: 1,25–1,87), mamar (HR 1,20; CI 95%: 1,07–1,34) și de prostată (HR 1,69; CI 95%: 1,35–2,11) (Fig. 1 și Fișier suplimentar 2).
În ceea ce privește tipul de vaccin:
vaccinurile cDNA au fost asociate cu riscuri crescute de cancer tiroidian, gastric, colorectal, pulmonar și de prostată;
vaccinurile mRNA au fost asociate cu riscuri crescute de cancer tiroidian, colorectal, pulmonar și mamar;
vaccinarea heterologă (combinată) a fost legată de riscuri crescute de cancer tiroidian și mamar.
În plus:
bărbații vaccinați au fost mai vulnerabili la cancerele gastrice și pulmonare,
femeile vaccinate au fost mai susceptibile la cancerele tiroidiene și colorectale.
Din perspectiva vârstei:
populația relativ mai tânără (sub 65 de ani) a fost mai vulnerabilă la cancerele tiroidiene și mamare,
populația mai vârstnică (peste 75 de ani) a fost mai susceptibilă la cancerul de prostată (Fișier suplimentar 3).
Dozele de rapel au influențat substanțial riscul pentru trei tipuri de cancer în rândul populației vaccinate: gastric și pancreatic (Tabelul 1). Rezultatele noastre au evidențiat diverse riscuri oncologice asociate cu diferite tipuri de vaccinuri anti-COVID-19.
Concluzii și recomandări clinice
Având în vedere disponibilitatea limitată a datelor din lumea reală, studiul nostru de cohortă bazat pe populația din Seul, Coreea de Sud, sugerează existența unor asocieri epidemiologice între incidența cumulativă a cancerelor și vaccinarea anti-COVID-19, variind în funcție de sex, vârstă și tip de vaccin. Totuși, sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica eventualele relații cauzale, inclusiv mecanismele moleculare subiacente asociate cu hiperinflamația indusă de vaccin.
Conceptul unei doze de rapel presupune reexpunerea la antigenul imunizant pentru a crește răspunsul imun. Efectul protector al vaccinării anti-COVID-19 scade în timp; prin urmare, sunt necesare doze suplimentare pentru restaurarea imunității. Având în vedere riscul semnificativ mai mare de cancer gastric în rândul persoanelor vaccinate comparativ cu cele nevaccinate, clinicienii ar trebui să acorde prioritate monitorizării acestui tip de cancer în relație cu dozele de rapel anti-COVID-19.
În concluzie, vaccinarea anti-COVID-19 ar putea fi asociată cu un risc crescut pentru șase tipuri specifice de cancer: tiroidian, gastric, colorectal, pulmonar, mamar și de prostată. În special, riscul asociat vaccinării pare mai ridicat în rândul persoanelor cu vârsta ≤65 de ani, cu excepția cancerului de prostată. Având în vedere aceste asocieri observate în funcție de vârstă, sex și tip de vaccin, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina dacă anumite strategii de vaccinare ar putea fi mai potrivite pentru diferite grupuri populaționale.
Datele care susțin rezultatele studiului sunt disponibile de la National Health Insurance Service din Coreea de Sud, dar accesul este restricționat și utilizarea lor a fost permisă prin licență pentru prezentul studiu. Datele pot fi însă obținute de la autori, la cerere rezonabilă și cu permisiunea National Health Insurance Service, Coreea de Sud.
