„La catedrale există niște structuri tradiționale mai clasice, așa că nu am putut să abordăm aceleași tehnologii pe care le-am fi putut folosi, spre exemplu, la zgârie-nori. În cazul Catedralei au fost o succesiune de lucrări care trebuiau făcute într-un anumit timp. Eu spun totuși că s-a construit destul de repede, la dimensiunea la care este, să fie realizată în 15 ani”, a spus Constantin Amâiei.
Înainte de începerea proiectului, în 2010, au fost organizate niște simpozioane cu dezbateri, pentru a se stabili mai precis ce înseamnă ideea de a se construi o Catedrală Națională: ce trebuie să reprezinte, cât de mare să fie, ce simboluri să aibă. În baza dezbaterilor, s-au făcut propuneri, iar toate propunerile constau în aceleași dimensiuni. Echipele de arhitecți au fost preselectate dintre cei care au mai realizat catedrale asemănătoare, atât în țară, cât și în străinătate, a explicat arhitectul. Au fost selectate zece proiecte, fiecare fiind gândit de câte o echipă individuală, iar proiectele (soluții, după cum le numește arhitectul), au fost jurizate de un grup de lucru format din 30 de profesori universitari experți în arhitectură și construcții.
„Nu este o arhitectură modernă. Am fost și criticați pentru acest lucru în cadrul dezbaterilor susținute la început. Noi am optat pentru arhitectură tradițională pentru că oamenii sunt obișnuiți, cu acest concept. El există în mentalul colectiv și nu se poate schimba ușor, în particular în credința ortodoxă. La catolici este mai ușor, fiindcă ei acceptat să schimbe formele. Totuși, uneori au exagerat. Au ieșit niște construcții frumoase, dar dacă nu le pui o cruce, nu știi că sunt biserici. Așa că noi am ales un concept arhitectural care să meargă pe ideea clasică”, a declarat Constantin Amâiei.
Din punct de vedere arhitectural, Catedrala Națională are un aspect tradițional, care îmbină, însă elemente diverse, atât clasice, cât și mai deosebite pentru trendurile din țara noastră. Boltele din interior sunt elemente din Arhitectura bizantină. Arcadele, atât din interior, cât și din exterior sunt inspirate din Arhitectura brâncovenească (neoromânească), iar elementele mai puțin tradiționale și mai puțin neobișnuite pentru zona noastră, după cum spune arhitectul, sunt cupolele florentine de inspirație renascentistă. Aceste cupole sunt asemănătoare cu cele ale domului „Santa Maria del Fiore” din Florența. Cupolele montate pe catedrală, deși sunt aurii, ele nu sunt din aur. Acestea sunt fabricate din tablă de cupru aurie (tablă de cupru gold).
Papa Francisc vizitează Catedrala Națională
La 31 mai 2019, Papa Francisc, însoțit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, a vizitat Catedrala Națională. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a mulțumit Papei Francisc în mesajul său pentru sprijinul acordat constant credincioșilor ortodocși români din Italia și din alte țări, unde „Biserica Romano-catolică a pus la dispoziția comunităților ortodoxe românești 426 lăcașuri de cult, 306 în Italia și 120 în alte țări din Europa Occidentală”. La ieșirea din Catedrala Națională, Patriarhul României și Papa Francisc au salutat credincioșii prezenți cu salutul pascal: „Hristos a înviat!”.
Icoana Pantocrator este montată la Catedrala Națională
În data de 8 februarie 2024 a fost finalizată montarea icoanei Pantocrator, din turla principală a Catedralei Naționale. Icoana are diametrul de 12 metri, din care chipul Mântuitorului are înălțimea de 4,5 metri. Realizarea mozaicului a durat peste 6 luni și au fost folosite peste 2.400 de kilograme de piese. Întreaga reprezentare iconografică a icoanei Pantocrator se întinde pe o suprafață de peste 150 mp.
