În spațiul public și pe rețelele sociale circulă tot mai multe dezinformări care susțin că Uniunea Europeană s-ar pregăti să anuleze alegerile prezidențiale din Franța din 2027, pretextând lupta împotriva ingerințelor străine. Postul public francez de radiodifuziune Franceinfo publică un articol în care tranșează categoric o temă extrem de sensibilă: posibilitatea ca mecanismele europene să influențeze sau să blocheze procesele electorale naționale, pe modelul deja testat în România. Articolul adoptă o grilă de lectură tehnic-instituțională strictă: din moment ce Uniunea Europeană nu are în mod formal, în tratate, atributul direct de a anula un scrutin național, ideea este etichetată rapid drept o simplă gogoriță a „sferelor suveraniste și de extremă dreaptă"
Gabriel Attal, Édouard Philippe, Raphaël Glucksmann… Mai mulți candidați la alegerile prezidențiale din 2027 au fost ținta unor tentative de ingerință străină cibernetică provenite din rețele pro-ruse, ceea ce a confirmat că acest scrutin, la fel ca cele precedente, va fi vizat în mod deosebit de tentative de destabilizare.
Unii observatori consideră acest lucru suspect. Florian Philippot, fondatorul mișcării Les Patriotes, a estimat în august că Gabriel Attal a fost „victima unei pseudo-ingerințe rusești printr-un videoclip pe care absolut nimeni nu l-a văzut”. În opinia sa, denunțarea acestor ingerințe servește la „împiedicarea dezbaterii de fond” și la „pregătirea unui dosar pentru a anula alegerile prezidențiale, dacă va fi necesar”. „Este amuzant cum aceste «ingerințe» (pe care nimeni nu le vede) vizează întotdeauna aceeași tabără politică, rămasă în urmă în sondaje”, ironizează un alt internaut. Un alt cont a afirmat, de altfel, la începutul lunii septembrie că „Parlamentul European [a votat] posibila anulare a alegerilor prezidențiale franceze”. Adevărat sau Fals?
Parlamentul European nu prevede anularea alegerilor din țările membre
Nu, Uniunea Europeană nu se pregătește să anuleze alegerile prezidențiale franceze din aprilie și mai 2027. Nu are această putere. Acești internauți distorsionează obiectul și recomandările unui raport prezentat în iunie de o comisie specială a Parlamentului European privind scutul european pentru democrație. Autorii acestui document vin cu „propuneri menite să echipeze mai bine Uniunea Europeană pentru a combate ingerințele străine, amenințările hibride și dezinformarea” provenite în special din Rusia, Belarus, China, Iran și Coreea de Nord, explică comunicatul lor de presă.
Aceștia „pledează pentru instrumente obligatorii, sancțiuni mai severe, o platformă de responsabilizare și un centru european pentru reziliență democratică”, de exemplu, prin extinderea sancțiunilor împotriva „facilitatorilor dezinformării rusești”, prin garantarea „unor răspunsuri mai rapide din partea platformelor în lupta împotriva ingerințelor electorale” sau prin deconspirarea „campaniilor secrete de dezinformare care exploatează inteligența artificială generativă”.
Dar ei nu prevăd anularea vreunor alegeri, nici a celor prezidențiale franceze, nici a altora. De altfel, această propunere de rezoluție nu a fost încă votată de Parlamentul European, care urmează să o examineze, în teorie, începând cu 14 septembrie, conform fișei sale de procedură.
Primul tur al alegerilor prezidențiale din România, anulat din cauza ingerințelor străine
Nu este prima dată când Uniunea Europeană este acuzată că dorește sau că a anulat alegeri sub pretextul ingerințelor străine. A fost acuzată și în 2024, când primul tur al alegerilor prezidențiale din România a fost anulat. Totuși, aceea nu a fost o decizie europeană, ci decizia Curții Constituționale a României.
Această curte a decis să anuleze primul tur al alegerilor din cauza unor suspiciuni de manipulare, după ce un candidat de extremă dreaptă, aproape necunoscut, Călin Georgescu, ieșise pe primul loc spre surprinderea generală. Conform mai multor anchete, a existat un fel de „gherilă coordonată” pe rețelele sociale TikTok și Facebook, care au fost invadate de conținuturi false în favoarea candidatului. „Raportările declasificate indică o ingerință exterioară semnificativă și fără precedent, îndreptată împotriva instituțiilor și proceselor democratice”, explica atunci Ministerul Afacerilor Externe din România.
Deși nu a fost o decizie a Uniunii Europene și acuzația este mincinoasă, mai mulți internauți sau personalități politice anti-europene – adesea suveraniști și de extremă dreaptă – au văzut în asta un semn că UE dorea și putea să anuleze alegeri în țările membre. A devenit chiar unul dintre argumentele lor falacioase pentru a denunța apartenența Franței la această uniune, pe care o consideră prea restrictivă și dezavantajoasă.
Ingerințe adesea cu puțină vizibilitate
Raphaël Stainville, redactorul-șef al publicației JDD, a denunțat astfel „marea diversiune a campaniei prezidențiale”. Florian Philippot notează cu ironie că „nimeni nu a văzut” informațiile false care l-au vizat pe Gabriel Attal în timpul verii, iar într-adevăr, acestea au avut o vizibilitate foarte redusă, la fel ca marea majoritate a tentativelor de ingerință cibernetică străină, care nu sunt dezvăluite publicului larg decât atunci când politicienii sau presa vorbesc despre ele. Astfel, este legitim să ne întrebăm de ce se vorbește despre ele, provocând un fel de efect Streisand [denunțarea unui lucru și, prin acest act, oferirea unei rezonanțe mai mari].
Există mai multe motive. Poate fi o reacție puțin naivă sau, dimpotrivă, un argument politic pentru a ieși în evidență. Poate fi, de asemenea, o modalitate de a decredibiliza opoziția, reducând amploarea unei mișcări de protest.
Cu toate acestea, unele dintre aceste tentative de ingerință străină reușesc într-adevăr să obțină suficientă vizibilitate pentru a perturba dezbaterea publică. Stelele lui David, mâinile roșii, psihoza ploșnițelor de pat amplificată de Rusia… Ingerințele sunt din ce în ce mai numeroase, iar acest lucru spune ceva. Conform informațiilor emisiunii Le Vrai ou Faux de la franceinfo, autoritățile au detectat 430 de tentative de ingerință cibernetică străină în 2025. Un record depășit în doar șase luni în 2026.
