Alegerile din Saxonia-Anhalt dezvăluie o diferență greu de ignorat între votul exprimat fizic și cel prin corespondență. AfD a obținut 51,2% la urne, de peste trei ori scorul CDU, care s-a oprit la 14,5%. În schimb, în rândul alegătorilor prin corespondență, ambele partide au obținut exact 24,3%. Cum poate fi explicată o asemenea schimbare radicală a raportului de forțe?, se întreaba Die Welt. Datele oficiale indică diferențe demografice între cele două categorii de alegători, însă amploarea discrepanței deschide inevitabil o discuție despre impactul votului prin corespondență asupra rezultatului final.
La votul prin corespondență, AfD și CDU sunt brusc la egalitate – Cum s-a ajuns aici?
În rândul alegătorilor prin corespondență din Saxonia-Anhalt, CDU se află la egalitate cu AfD. La urne, în schimb, AfD obține de peste trei ori mai multe voturi decât CDU.
Aproximativ 21% dintre persoanele cu drept de vot au votat prin corespondență la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt – iar opțiunea lor a fost semnificativ diferită față de cea a celor 57% care s-au prezentat fizic la secțiile de votare.
Conform datelor Oficiului Statistic Regional din Saxonia-Anhalt, doar 24,3% dintre alegătorii prin corespondență au votat pentru AfD, comparativ cu 51,2% dintre cei care au votat la urne. Astfel, în privința voturilor prin poștă, AfD se află la egalitate cu CDU (tot 24,3%), partid care a obținut doar 14,5% din voturile exprimate la urne. În rândul alegătorilor prezenți la secții, diferența dintre AfD și CDU este, prin urmare, de 36,7 puncte procentuale.
Și celelalte partide au obținut rezultate mai bune în rândul alegătorilor prin corespondență: SPD, Verzii și Die Linke au obținut scoruri de două cifre, iar BSW a strâns 6%. Pentru FDP, însă, cele 3,3% obținute nu ar fi fost suficiente pentru reintrarea în Parlamentul Regional, nici măcar cu voturile prin poștă.
Raportat la numărul total de voturi exprimate, ponderea alegătorilor prin corespondență a fost de 27,4%, cu 1,7 puncte procentuale mai mică decât la alegerile precedente.
Faptul că AfD obține rezultate mai bune la urne decât prin corespondență este un tipar recurent. Printre explicațiile frecvente se numără, în primul rând, diferențele demografice: alegătorii prin poștă sunt adesea mai în vârstă, au un nivel de educație mai ridicat și trăiesc mai degrabă în mediul urban – grupuri care, tradițional, tind să voteze cu CDU, SPD sau Verzii. De asemenea, aceștia prezintă o fidelitate mai mare față de partide. În plus, sociologii electorali observă de mult timp că alegătorii de protest tind adesea să voteze fizic, la urne.
Pe de altă parte, AfD alimentează în mod repetat îndoieli cu privire la corectitudinea votului prin corespondență. De exemplu, liderul de listă al AfD, Ulrich Siegmund, a susținut în campania electorală, referindu-se la votul prin poștă din căminele de bătrâni: „Știm cu toții că, în multe centre, în funcție de cine le administrează, lucrurile nu au fost lăsate întotdeauna la voia întâmplării.”
Săptămâna trecută, publicația „Ostdeutsche Allgemeine Zeitung” a relatat că o persoană necunoscută ar fi completat fără împuternicire documentele de vot ale unei femei de 95 de ani care suferă de demență, dintr-un cămin de bătrâni din Dessau, votând în locul acesteia. Investigarea cazului a fost ulterior clasată din lipsă de probe. De asemenea, nici AfD nu a putut prezenta dovezi concrete.
Es ist mehr als offensichtlich, dass die Briefwahl zu einer Manipulation in nie zuvor gesehenem Ausmaß benutzt wurde, um die AfD bei der gestrigen Landtagswahl von der absoluten Mehrheit fernzuhalten.
— ???? Klartext aus Muc ???? ???? (@e_munich) September 7, 2026
An den Wahlurnen lag die AfD bei 51,2 Prozent der gültigen Zweitstimmen, die… pic.twitter.com/KXPuAYxaKF
