Lansarea un blocus vizând navele saudite și avansul rapid pe coasta yemenită a Mării Roșii le-au oferit rebelilor Houthi un control de facto asupra strâmtorii strategice Bab al-Mandab. Prin această cale navigabilă crucială tranzitează aproximativ 10% din comerțul maritim mondial și o parte semnificativă din transporturile energetice globale. În condițiile în care atacurile grupării sprijinite de Iran amenință totodată alternativele terestre — precum conducta saudită Est-Vest — și complică tranzitul prin strâmtoarea Ormuz, piața petrolului reacționează deja prin creșteri abrupte de preț, punând sub semnul întrebării securitatea aprovizionării dintre Asia și Europa, scrie Le Figaro
În câteva zile, rebelii Houthi au cucerit coasta yemenită a Mării Roșii și au preluat, de facto, controlul asupra strâmtorii Bab al-Mandab, una dintre cele patru căi maritime principale la nivel mondial pentru tancurile petroliere. Joi, prețul barilului ajungea deja la 106 dolari. Acesta ar putea crește din nou dacă gruparea rebelă, susținută de Iran, își va intensifica presiunea asupra acestei artere maritime prin care tranzitează 10% din comerțul maritim global. Mai larg, „peste 40% din comerțul dintre Vechiul Continent și Asia tranzitează Marea Roșie”, sublinia un raport al Senatului francez publicat în 2024.
Pentru a evita această rută, armatorii trebuie să ocolească Africa pe la Capul Bunei Speranțe. Totuși, „o rută în jurul sudului Africii costă transportatorii un milion de dolari în plus pentru fiecare navă, în special din cauza consumului mai mare de combustibil și a unui timp de parcurs mai lung cu 8 până la 10 zile”, adăuga același raport. Deocamdată, rebelii Houthi dau asigurări că „navigația este sigură pentru toate companiile, cu excepția navelor saudite”, cărora accesul le-ar fi fost deja interzis.
Arabia Saudită, luată în vizor
Încă din 2015, Arabia Saudită a preluat conducerea unei coaliții internaționale împotriva rebelilor Houthi. Riadul se temea de instalarea la granițele sale a unui teritoriu controlat de o mișcare aliată cu Iranul, principalul său rival regional. La sfârșitul lunii iulie 2026, rebelii au anunțat impunerea unei blocade maritime ce vizează navele saudite.
Această interdicție de navigație este deosebit de costisitoare pentru Riad. Joi, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) avertiza, în raportul său lunar, cu privire la scăderea producției saudite: aceasta ar fi coborât la 6,24 milioane de barili pe zi în august, față de 8,1 milioane în iulie. O scădere cu atât mai îngrijorătoare cu cât, de la declanșarea operațiunilor militare americane împotriva Iranului în februarie 2026, exporturile saudite nu mai pot circula liber prin strâmtoarea Ormuz — prin care tranzitează de obicei între 20% și 25% din petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) produse la nivel mondial. Exporturile maritime de țiței saudit reprezintă aproape 15% din totalul global.
Pentru a ocoli o eventuală blocare a strâmtorii Ormuz, Arabia Saudită a construit, în timpul războiului dintre Iran și Irak (1980-1988), conducta Est-Vest. Aceasta leagă zăcămintele din Abqaiq, din estul țării, de Yanbu, port saudit la Marea Roșie. La capacitate maximă, poate transporta până la șapte milioane de barili pe zi către vestul Peninsulei Arabe. Această infrastructură a fost lovită joi — fără ca amploarea pagubelor să fie încă stabilită — și a fost închisă vineri pentru reparații. Regatul a acuzat „drone provenite din Irak” că s-ar afla la originea exploziilor. Mai multe grupări armate susținute și finanțate de Iran sunt active în Irak.
Rute alternative limitate
Căile de ocolire a dublului blocaj reprezentat de Bab al-Mandab și Ormuz sunt rare. Cu toate acestea, miza este globală: aproximativ o treime din rezervele mondiale de petrol se află în țările Consiliului de Cooperare al Golfului — Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Qatar, Bahrain și Oman. Majoritatea acestor state sunt situate pe coasta estică a Peninsulei Arabe, fiind direct expuse unei blocări a strâmtorii Ormuz.
Pe lângă conducta saudită Est-Vest, Emiratele Arabe Unite dispun de o alternativă: o conductă ce leagă zăcămintele de petrol și gaze din Habshan de portul Fujairah, din Golful Oman, dincolo de strâmtoarea Ormuz. Finalizată în 2011, această infrastructură a fost concepută tocmai ca o soluție de rezervă. Însă și portul Fujairah este vizat cu regularitate de atacuri iraniene.
La rândul său, Irakul dispune de o conductă ce leagă Kirkuk de portul turcesc Ceyhan. Această cale necesită însă lucrări majore de reabilitare. Un acord semnat între Bagdad și Ankara în august 2026 prevede utilizarea acesteia pentru a exporta până la 750 000 de barili pe zi — un volum mult inferior celor aproximativ 3,6 milioane de barili care tranzitau zilnic strâmtoarea Bab al-Mandab și cu atât mai mic față de cele aproape 20 de milioane de barili care treceau prin strâmtoarea Ormuz.
Houthi fighters somewhere near the Bab el-Mandeb Strait
— NEXTA (@nexta_tv) September 11, 2026
The Houthis unexpectedly broke through government forces’ positions in western Yemen and quickly advanced toward the coast. They seized Mocha and then, according to emerging reports, reached Dhubab — one of the key points… https://t.co/xqDqETHqK1 pic.twitter.com/wKzUd56eIv
