Pe fondul tensiunilor geopolitice tot mai accentuate și al unei mediu de securitate tot mai instabil, Consiliul Federal al Elveției a lansat o reformă amplă a sistemului de apărare. Confruntată cu riscuri crescute de spionaj, acțiuni hibride și un deficit cronic de personal în cadrul armatei de miliție, Berna propune reorganizarea structurilor de comandă și comasarea serviciilor de protecție civilă. Măsurile marchează o ajustare strategică majoră pentru o țară tradițional neutră, care încearcă să-și adapteze capacitățile de răspuns la realitățile conflictelor moderne, scrie Le Figaro
Consiliul Federal al Confederației Elvețiene a deschis miercuri, 9 septembrie, o consultare privind reformarea organizării armatei, în timp ce un alt proiect prevede revizuirea întregului sistem al obligației de a satisface serviciul militar.
„Mediul protector al Elveției se erodează, dinspre est, vest și sud.” Această constatare, făcută de directorul Serviciului de Informații al Confederației (SRC), Serge Bavaud, spune totul despre fermitatea strategică adoptată la Berna. Atașată mult timp neutralității sale și modelului de armată de miliție, Confederația Elvețiană privește acum contextul geopolitic internațional cu o îngrijorare crescândă.
În strategia sa de politică de securitate pentru anul 2026, Consiliul Federal estimează că mediul de securitate s-a „deteriorat considerabil”, în special de la invazia rusă în Ucraina. „Elveția este supusă unei presiuni crescânde pentru a-și consolida poziționarea politică. Este înconjurată de state membre ale UE și NATO, a căror stabilitate și angajament în materie de politică de securitate contribuie, de asemenea, la securitatea Elveției”, se arată în raportul Secretarului de Stat pentru Politica de Securitate (SEPOS).
Deși țara rămâne neutră, ea s-a apropiat de anumite poziții occidentale începând cu anul 2022, în special prin preluarea sancțiunilor europene împotriva Rusiei. O apropiere care se află acum în centrul unei dezbateri politice: pe 27 septembrie, cetățenii elvețieni vor trebui să se pronunțe asupra unei inițiative ce vizează înscrierea în Constituție a unei concepții mai stricte privind neutralitatea. Textul prevede, printre altele, interzicerea participării Bernei la sancțiuni economice împotriva unui stat beligerant, cu excepția cazului în care acestea sunt decise de Consiliul de Securitate al ONU.
Această dispoziție ar limita sever, în practică, posibilitatea ca Elveția să mai preia sancțiuni împotriva Moscovei, având în vedere că Rusia deține drept de veto în Consiliul de Securitate. Scrutinul este urmărit îndeaproape de Serviciul de Informații al Confederației, care avertizează asupra riscului unor operațiuni străine de influențare. Moscova, care consideră sancțiunile elvețiene drept ostile și a inclus Confederația pe lista statelor „ineamice”, ar putea încerca să exploateze diviziunile din jurul subiectului neutralității.
Problema efectivelor
În acest context, Consiliul Federal a pus, la 24 iunie, bazele unei „obligații de a servi în domeniul securității”. Pentru a înțelege această reformă, trebuie să revenim la funcționarea actuală a țării, bazată pe un sistem de miliție înscris în Constituția Federală din 1999. În Elveția, bărbații sunt supuși obligației de a satisface serviciul militar, în timp ce femeile se pot înrola pe bază de voluntariat. După recrutare, armata reprezintă calea principală. Cei care nu pot îndeplini serviciul militar din motive de conștiință pot efectua un serviciu civil alternativ. La rândul său, protecția civilă îi preia pe cei declarați inapți pentru serviciul militar, dar apți pentru serviciul de protecție. Prin urmare, sistemul actual nu se bazează pe o liberă alegere între aceste trei forme de serviciu.
„Datorită acestei reorganizări, prestațiile actuale ale protecției civile în domeniul gestionării catastrofelor și situațiilor de urgență vor fi îmbunătățite și vor fi reorientate mai mult spre gestionarea conflictelor armate.”— Departamentul Federal al Apărării
Guvernul dorește să revizuiască această organizare prin fuzionarea serviciului civil și a protecției civile într-o nouă structură, numită „serviciul de protecție împotriva catastrofelor”, păstrând în același timp o armată distinctă. Obiectivul este reorientarea forțelor disponibile către protecția populației și o mai bună pregătire a acesteia pentru situații de urgență, inclusiv în caz de conflict armat.
Reforma răspunde și unei probleme de efective. În prezent, protecția civilă numără aproximativ 57 000 de membri. Prin viitorul serviciu de protecție împotriva catastrofelor, guvernul dorește să atingă un efectiv reglementar de 72 000 de persoane, adică cu aproximativ 15 000 mai mulți membri decât astăzi. De asemenea, se dorește menținerea unui efectiv real de 140 000 de militari, în condițiile în care ratele actuale de recrutare și de plecare nu permit menținerea acestui nivel pe termen lung. În fiecare an, circa 11 000 de persoane supuse obligației militare părăsesc armata înainte de a-și fi încheiat toate îndatoririle. Dintre acestea, aproximativ 60% trec la serviciul civil, iar aproape 30% sunt scutite din motive medicale. Prin urmare, Consiliul Federal încearcă să limiteze aceste plecări și să garanteze pe termen lung efectivele necesare misiunilor armatei.
Pentru a realiza acest lucru, Consiliul Federal speră să atragă mai multe femei, obligându-le să participe la o zi de informare obligatorie privind serviciul militar și serviciul de protecție civilă. Un mesaj adresat Parlamentului — document prin care guvernul elvețian își prezintă și își justifică proiectul de lege în fața parlamentarilor — a fost adoptat în acest sens miercuri, 9 septembrie. Un vot popular ar urma să aibă loc în 2028, în vederea introducerii măsurii la începutul anului 2030. Cât despre obligația generală de a servi în domeniul securității, aceasta necesită o revizuire a Constituției și un vot popular. „În cazul în care va fi acceptată de popor și de cantoane, ea ar putea fi pusă în aplicare începând din 2031 sau 2032”, adaugă DDPS.
Noua arhitectură de comandă
În aceeași zi, Consiliul Federal elvețian a deschis o consultare privind modificarea Legii asupra armatei și a organizării acesteia. Proiectul pune în aplicare directivele în materie de apărare adoptate de Consiliul Federal la 19 iunie. El vizează consolidarea capacității de apărare a Elveției și crearea bazelor legale pentru noi structuri de comandă. Textul merge însă mai departe decât o simplă reorganizare administrativă: el prevede o nouă arhitectură de comandă.
Forțele Terestre și Forțele Aeriene ar urma să fie trecute direct sub autoritatea șefului Armatei. Această reorganizare are scopul de a simplifica lanțul de comandă și de a permite o reacție mai rapidă în caz de criză. Mai presus de toate, Berna își dorește să mențină aceleași structuri indiferent de natura amenințării: sprijin acordat autorităților civile, acțiuni hibride, atacuri de la distanță sau un atac militar de mare amploare.
Reforma afectează și funcționarea armatei de miliție. Consiliul Federal dorește să creeze un cadru legal care să permită convocarea militarilor la stagii de instrucție obligatorii în străinătate, în special pentru că în Elveția devine tot mai dificil de găsit infrastructuri adaptate tuturor nevoilor de formare. Militarii care nu ar putea sau nu ar dori să efectueze aceste instruiri în afara țării vor putea totuși să solicite amânarea lor sau efectuarea pe teritoriul elvețian.
O altă evoluție: Poliția Militară ar urma să dispună de mijloace consolidate pentru prevenirea spionajului și a sabotajului. Aceasta va putea lua măsuri preventive și urgente în cazul unor evenimente cu circumstanțe suspecte, pentru a culege informații și a conserva eventualele probe. O amenințare care a fost deja evidențiată în raportul anual al Serviciului de Informații al Confederației, prezentat la 25 iunie.
„Rusia folosește țara noastră ca platformă pentru a culege informații despre alte state și organizații internaționale.”— Serviciul de Informații al Confederației
Elveția, țintă și platformă
„Amenințarea de spionaj provine în principal din Rusia și China. Rusia, în special, menține în Elveția rețele clandestine, adesea în cadrul reprezentanțelor diplomatice și consulare. Zeci de presupuși ofițeri de informații lucrează acolo, majoritatea sub acoperire diplomatică. O parte din această activitate nu vizează direct Elveția: Rusia folosește, de asemenea, țara noastră ca platformă pentru a culege informații despre alte state și organizații internaționale”, detaliază raportul.
Statul helvet servește, de asemenea, ca platformă pentru pregătirea unor acțiuni de sabotaj în străinătate, deși nu a fost încă o victimă directă. Rusia ar deturna, în special, infrastructuri informatice situate în Elveția pentru a derula acte de cibersabotaj în exterior. „De altfel, notează SRC, infrastructurile europene sunt strâns interconectate; un atac asupra unui nod central al unei rețele afectează simultan mai multe țări. Astfel, infrastructurile elvețiene ar putea deveni o țintă — nu pentru a lovi Elveția, ci pentru a aduce atingere statelor care depind de ele.”
