În cadrul dezbaterii bugetare de la Berlin, copreședinta AfD, impulsionată de rezultatul istoric din Saxonia-Anhalt, a atacat dur politica economică și migratorie a guvernului. În replică, cancelarul Friedrich Merz și-a apărat bilanțul, acuzând extrema dreaptă că face jocul Rusiei și pune în pericol prosperitatea țării. „Le Monde” publică fragmente din discursuri, însoțite de elemente explicative.
Cu ocazia deschiderii dezbaterii bugetare în Bundestag, la Berlin, cancelarul german Friedrich Merz, președintele Uniunii Creștin-Democrate (CDU), și copreședinta partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, s-au înfruntat miercuri, 9 septembrie, la trei zile după alegerile regionale din 6 septembrie din Saxonia-Anhalt. În cadrul acestui scrutin, AfD s-a plasat pe primul loc, cu 43,8% din voturi, adică cu 23 de puncte mai mult decât în 2021, în timp ce CDU, care conduce Landul din 2002, s-a prăbușit la 17,2%, în scădere cu 19,9 puncte.
Alice Weidel
„Doamnă Președintă! Domnule Cancelar Federal! Doamnelor și domnilor! Alegătorii din Saxonia-Anhalt v-au transmis cu cea mai mare claritate, prin vocea poporului suveran: coaliția negru-roșu [care unește CDU și social-democrații din SPD] s-a terminat.
Oamenii vor, în sfârșit, o schimbare de politică. Nu vor să se continue ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Proiectul de buget pe care l-ați prezentat astăzi este rodul unei cârpăceli; este o recunoaștere a capitulării din partea coaliției dumneavoastră.
În ciuda unor încasări fiscale record, nu sunteți capabili să gestionați rațional banii cetățenilor. De ce? Pentru că nu sunteți dispuși să vă eliberați din chingile ideologiei ecologiste, ale imigrației de masă dorite de stânga și ale redistribuirii socialiste. În loc să faceți economii, umflați acest buget până la aproape 600 de miliarde de euro. Pentru aceasta, vreți să contractați până în 2030 datorii de peste 1 000 de miliarde de euro în total. Este o sumă uriașă, fără precedent în istoria Republicii Federale Germania. (…)”
Această critică vizează vasta reformă constituțională desfășurată de Friedrich Merz în 2025, cu scopul de a facilita recursul la împrumuturi. Alice Weidel, ale cărei date furnizate sunt exacte, reia aici una dintre temele originale ale AfD, partid creat în 2013 de economiști ostili monedei euro și favorabili revenirii la marca germană, în urma crizei datoriilor. Începând cu 2015, nucleul ideologic al partidului s-a deplasat, prioritatea devenind lupta împotriva imigrației, după ce Germania, condusă atunci de Angela Merkel (CDU), a primit sute de mii de refugiați care fugeau din Siria sau Irak. Peste un deceniu mai târziu, AfD rămâne în continuare favorabilă unei ieșiri din zona euro.
„Procedând astfel, împiedicați orice marjă de manevră politică și lăsați în urmă un pământ pârjolit. Într-un cuvânt: duceți Germania la faliment cu o viteză record. Iată ce faceți. În acest timp, dezindustrializarea mătură țara noastră cu o dinamică tot mai puternică. (…) În acest timp, Germania pierde în fiecare lună 12 000 de locuri de muncă industriale; anul trecut, 190 000 de companii și-au încetat activitatea în Germania; o treime din IMM-urile germane iau în calcul delocalizarea; numărul șomerilor trece din nou peste pragul de 3 milioane; cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul revine la nivelul din timpul carantinelor legate de Covid-19; iar sectorul public și «industria azilului» sunt singurele sectoare de creștere care mai subzistă în Germania. Iată ce ați făcut din țara noastră. (…)”
Cifrele corecte transmise de Alice Weidel demonstrează acest lucru: situația economică a Germaniei rămâne una dintre principalele preocupări din țară. Modelul său dependent de industrie și exporturi este fragilizat de creșterea prețurilor la energie, închiderea pieței chineze și revoluția mașinilor electrice. Friedrich Merz a promis un val de reforme structurale în spiritul celor desfășurate la începutul anilor 2000 de Gerhard Schröder (SPD), cancelar federal între 1998 și 2005, dar este paralizat de o majoritate slabă și o coaliție fragilă, chiar dacă economia dă de câteva luni semne de revenire.
„Declarați că criza migrației s-a încheiat. Cu toate acestea, în fiecare an, un număr de ordinul sutelor de mii de migranți intră în țară prin «ușa din spate» a azilului, în timp ce reîntregirea familiei aduce echivalentul populației unui alt oraș mare – majoritatea provenind din culturi tribale musulmane.
Cu 2,7 milioane de refugiați, Germania este, după Columbia, a doua țară gazdă de refugiați din lume. De ce stau lucrurile așa? De ce ați primit mai mulți refugiați decât aproape oricare altă țară din lume? De ce faceți asta? Nu aveți nevoie de toate acestea…
Pe de altă parte, în Germania trăiesc peste un milion de refugiați ale căror cereri de azil au fost respinse de mai multe ori. Ce mai caută acești oameni în această țară? Ei trebuie expulzați!
Afirmați că imigrația nu mai joacă niciun rol în campania electorală. Concetățenii noștri văd lucrurile altfel, deoarece suportă în fiecare zi consecințele imigrației de masă: străzi mai puțin sigure și o infracționalitate în creștere, o creștere puternică a infracțiunilor sexuale și a violențelor fizice, peste 750 de violuri în grup pe an, atacuri zilnice cu cuțitul și agresiuni în trenuri și gări, peisaje urbane degradate și liniștitoare doar în aparență, precum și violență în școlile și pe străzile noastre.
De asemenea, ei trebuie să facă față, zi de zi, urii anumitor grupuri de străini față de creștini, față de germani, față de Germania. Iar dumneavoastră continuați să îi întrețineți financiar pe acești oameni. Acest lucru trebuie să înceteze!”
Ca și în alte țări europene, sosirea refugiaților în Germania a scăzut puternic din 2023. După o campanie legislativă axată pe imigrație în 2025, guvernul lui Friedrich Merz a continuat înăsprirea măsurilor inițiată de predecesorul său, Olaf Scholz (SPD). În 2026, 39 646 de persoane au depus o primă cerere de azil în Germania, adică cu 35% mai puțin decât în anul precedent. Celelalte cifre ale lui Alice Weidel sunt exacte. Conform statisticilor ONU, Germania este a doua țară gazdă pentru refugiați după Columbia (vecina Venezuelei), iar aproximativ un milion de persoane ale căror cereri de azil au fost respinse au rămas în Germania. Totuși, deși în 2025 au fost înregistrate 750 de violuri în grup sau tentative de viol în grup, 509 au fost comise de suspecți de naționalitate germană, conform statisticilor poliției.
„În timp ce Statele Unite lansează o nouă inițiativă pentru a pune capăt războiului ucigaș din Ucraina, dumneavoastră intensificați propaganda belicoasă și confruntarea cu Rusia, cu care tăiați ultimele punți, pentru a distrage atenția de la propriul dumneavoastră bilanț politic catastrofal. Implicați-vă în negocieri de pace, așa cum fac Statele Unite! (…)”
AfD este ostilă ajutorului acordat Ucrainei, considerând că acesta ar fi mai bine folosit pentru finanțarea cheltuielilor rezervate germanilor. De asemenea, partidul cere reluarea achizițiilor de gaz rusesc ieftin prin gazoductele Nord Stream 1 și 2, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică – o poziție larg împărtășită în estul țării, unde AfD obține cele mai mari scoruri. Alice Weidel, aleasă dintr-un Land din vest (Baden-Württemberg), este apropiată de administrația Trump, care a salutat performanța partidului de extremă dreaptă la alegerile din Saxonia-Anhalt.
„Trebuie să reducem substanțial plățile către Uniunea Europeană. În fiecare săptămână, aproape un miliard de euro pleacă la Bruxelles și doar o fracțiune se întoarce la noi. Vrem banii înapoi, dragi prieteni!
Trebuie să reducem riguros ponderea statului și pe cea a sectorului public, pe care le-ați umflat cu atâta nerușinare. Trebuie să punem capăt blocării sistemului nostru social prin imigrația de masă, să oprim abuzurile sistematice în materie de prestații sociale și, înainte de toate, să expulzăm riguros clandestinii, delicvenții, infractorii. Aceștia nu au ce căuta în țara noastră.
Trebuie să punem capăt tranziției energetice, care este un eșec, și să revenim la energia nucleară. (…) De aceea avem nevoie și de gaz natural rusesc ieftin, și este lucrul la care vom lucra pentru economia germană.
Trebuie să folosim marjele de manevră astfel eliberate pentru a reduce prețurile la energie mult prea mari și pentru a elimina taxa pe carbon, pentru a reduce taxele pe energie și pentru a impune o reformă a impozitului pe societăți și pe venit care să aducă o reală relaxare fiscală și, mai presus de toate, să reducem drastic taxele pe benzină și motorină. Acesta ar fi, în sfârșit, un program de guvernare rațional pentru oamenii din această țară.
Domnule Merz, ascultând patetica dumneavoastră conferință de presă de luni, se pare că nu ați înțeles mesajul. Nu, nu ați înțeles mesajul pe care alegătorii din Saxonia-Anhalt vi l-au transmis duminică. Acest lucru nu mai are mare importanță, pentru că timpul dumneavoastră s-a scurs oricum. Cetățenii vor o schimbare de politică și o vor obține.
La următoarele alegeri, oamenii ne vor da nouă, Alternativei pentru Germania, un mandat clar de a guverna, pentru a face posibilă o altă politică. Ne vom asuma această responsabilitate cu seriozitate, pentru a duce această țară spre un viitor mai bun. Pentru că Germania merită asta; germanii merită să fie bine guvernați. Vă mulțumesc mult!”
Friedrich Merz
„Doamnă Președintă! Dragi colegi! Da, doamnă Weidel, astăzi sunteți plină de energie și este adevărat că ați obținut în Saxonia-Anhalt un rezultat remarcabil. Dar îmi permit să vă atrag atenția că adevăratul dumneavoastră obiectiv, acela de a obține o majoritate de mandate, nu l-ați atins. Iar 56% dintre alegătorii din Saxonia-Anhalt nu v-au votat. (…)
Permiteți-mi să o spun din nou, cu toată seninătatea: susținem Ucraina și vom continua să o susținem, pentru că, apărându-se pe sine, luptă și pentru libertatea noastră, chiar aici, în inima continentului european. Iar reacțiile dumneavoastră nu fac decât să arate că continuați să confundați agresorul cu victima. Pentru că nimeni nu a amenințat Rusia – nici NATO, nici Uniunea Europeană, nici Germania. (…)
Doamnelor și domnilor, singurul lucru care amenință cu adevărat Rusia și pe [președintele rus Vladimir] Putin este influența democrației. Ucraina era pe drumul către familia democratică europeană. Iar acesta este tocmai adevăratul pericol pentru regimul lui Putin din Rusia. Dumneavoastră, cei din AfD, știți că așa stau lucrurile și, cu toate acestea, continuați să vă poziționați de partea Rusiei când vine vorba de apărarea libertății noastre chiar aici.
Aici este linia de falie dintre dumneavoastră și noi, fie că este vorba despre politica externă, politica europeană, viziunea asupra societății sau concepția despre pace. (…)”
Friedrich Merz a făcut din sprijinul pentru Ucraina un reper politic, chiar dacă a revenit asupra promisiunii făcute în timpul campaniei pentru legislativele din 2025 de a livra rachete cu rază lungă de acțiune Taurus, pe care Kievul le cere de multă vreme. Germania rămâne totuși primul susținător financiar al Ucrainei în valoare absolută. De altfel, la 1 septembrie, guvernul său a acuzat oficial Rusia că s-ar afla în spatele unei tentative de atentat cu explozibil la aeroportul din Leipzig, la 4 august.
„Vom continua să ne apărăm libertatea. Că suntem obligați să facem asta – nu doar în toată Europa, ci și aici, în Germania –, am conștientizat pe deplin, cu o gravitate sporită, la 4 august 2026. Niciun cuvânt din partea dumneavoastră despre asta, doamnă Weidel, despre ce s-a întâmplat pe 4 august la aeroportul din Leipzig [unde două drone, dintre care una încărcată cu explozibili, au fost descoperite în zona securizată a operațiunilor de marfă, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene]. Un atentat planificat timp de luni de zile în Rusia și care viza deliberat Germania. A fost o simplă întâmplare că au fost evitate pagube materiale și umane mai mari!
Toate acestea arată unde vă situați. Niciun cuvânt din partea dumneavoastră despre amenințarea masivă care apasă asupra rețelelor noastre de date, asupra securității noastre cibernetice. Niciun cuvânt din partea dumneavoastră despre campaniile de dezinformare prin care Rusia, cu sprijinul dumneavoastră, încearcă de săptămâni, de luni, de ani de zile să ne destabilizeze țara, societatea și democrația. Doamnelor și domnilor, faceți parte din această problemă pe care o avem în Germania!
Iar noi ne vom apăra, cu toate mijloacele de care dispunem, împotriva faptului că ați putea continua în această direcție. Că trebuie să devenim mai rezilienți, mai capabili să ne apărăm, că trebuie să ne protejăm mai bine securitatea, o constatăm până în aceste ultime zile, în special în ceea ce privește atacurile masive împotriva infrastructurilor noastre digitale din Germania, până la ce s-a întâmplat aici, la Berlin, cu câteva zile în urmă [cu furtul de date sensibile de la administrația orașului, de către un grup de hackeri, care ar fi cerut o răscumpărare de aproximativ 2 milioane de euro, potrivit presei germane]. Niciun cuvânt din partea dumneavoastră despre ce se întâmplă în prezent în Germania, doamnelor și domnilor. Ori, și asta face parte din realitatea cotidiană a cetățenilor, a instituțiilor, a administrațiilor din țara noastră. Ceea ce vă caracterizează este disprețul față de instituțiile noastre democratice și disprețul permanent față de cei care slujesc statul nostru. Aceasta este marca politicii dumneavoastră, doamnelor și domnilor. (…)
Pentru că iată ce așteaptă pe bună dreptate cetățenii germani de la politică: securitate. Vor să fie la adăpost de amenințările exterioare. Vor să fie la adăpost de amenințările interioare. Dar vor, de asemenea, să fie la adăpost de evenimente precum cele pe care le-am trăit în acest an. Ori, nu vom putea îndeplini toate aceste sarcini decât dacă vom regăsi o economie puternică, doar dacă va exista creștere economică în Germania. Din nou, doamnă Weidel, niciun cuvânt din partea dumneavoastră. Personal, nu mizam pe o creștere mai mare de 1% decât pentru anul viitor. Ei bine, am atins-o deja în acest an. O creștere economică de 1,3% pentru anul 2026 arată că primele noastre măsuri dau roade, că suntem pe drumul cel bun, că am luat decizii care fac din nou posibilă creșterea economică în Germania. (…)
Dar, doamnelor și domnilor, în sectorul meșteșugăresc lucrează, de asemenea, milioane de persoane provenite din imigrație. Dumneavoastră susțineți aici «remigrația», care nu este altceva decât o epurare etnică în funcție de culoarea pielii și de origine. (…)”
Este pentru prima dată când Friedrich Merz atacă atât de frontal AfD pe tema imigrației, acuzând partidul că dorește să opereze o „epurare etnică” și invocând argumentul economic. De la preluarea funcției, în mai 2025, cancelarul german a făcut din lupta împotriva imigrației prioritatea sa, rupând cu politica de deschidere a Angelei Merkel, cu riscul de a-și însuși unele poziții de extremă dreaptă. Pe lângă o înăsprire reglementară, el a multiplicat până acum declarațiile radicale, propunând, de exemplu, la 30 martie, trimiterea înapoi în țara de origine a „80% dintre sirienii care se află în prezent în Germania”, adică 750 000 din aproape un milion.
„Un angajat din șase din sectorul meșteșugăresc deține un pașaport străin. Dacă cei care lucrează în Germania ar trebui să părăsească țara pentru că dumneavoastră scrieți «remigrația» pe drapelul dumneavoastră, sectorul meșteșugăresc din Germania nu ar mai putea funcționa, niciun spital nu ar mai putea funcționa, niciun restaurant nu ar mai putea activa. Acesta ar fi rezultatul «politicii dumneavoastră de remigrație», doamnelor și domnilor! (…)
Că avem probleme în materie de imigrație, că avem în continuare multe persoane care nu trebuie să beneficieze de un sejur permanent în Germania, că trebuie să expulzăm mai mult, există un consens în cadrul coaliției; dar noi facem o distincție atentă între cei care lucrează în Germania, care contribuie la prosperitatea noastră și sunt bineveniți în Germania, și cei care nu au un drept de ședere permanentă în Germania și trebuie să părăsească țara noastră. Această distincție, spre deosebire de dumneavoastră, noi o facem cu cea mai mare grijă, doamnelor și domnilor.”
