Nişte cretini, un porc şi o tradiţie invocată

17 Dec 2015 | scris de Luiza Moldovan
Nişte cretini, un porc şi o tradiţie invocată

Nişte cretini cu diplomă din Galaţi (sau, mă rog… un oraş de prin zonă) au tăiat un porc sub ochii copiilor şi apoi l-au lăsat să moară. Sub ochii copiilor! Cine a putut să reziste a rezistat. Cine nu a putut să reziste a fost liber să-şi pună mîinile la ochi sau chiar să se întoarcă cu spatele. Şi chiar să-şi acopere urechile, ca să nu mai audă aimalul murind. A fost invocată tradiţia. Aţi auzit ceva mai idiot decît atît?

Intelectualii care au făcut aşa ceva sînt cel puţin dublu-vinovaţi: o dată pentru cruzimea de care au dat dovadă lăsînd porcul să moară în halul ăsta “tradiţional”-oribil şi a doua oară pentru cruzimea de care au dat dovadă lăsîndu-i pe copii să vadă/ audă aşa ceva.

O tradiţie invocată barbaric şi perpetuată anual  defineşte acest popor ca pe unul primitiv, grobian, fără inimă, sec, lipsit de empatie, abrutizat, îndobitocit şi nu mai găsesc cuvinte. Mă întreb ce structură interioară trebuie să ai ca să: 1) înjunghii un animal şi apoi să-l laşi să moară încet, 2) pui nişte copii să privească aşa ceva.

Dobitocii ăia or fi profesori? Ce fel de tradiţie e invocată? Dacă asta înseamnă tradiţie creştină, permiteţi-mi să-mi iau lumea-n cap şi să mă fac budistă. Invocarea tradiţiei pentru satisfacerea unor frustrări reprimate ale unor cretini cu diplomă e argumentul suprem că nu ne mai facem bine niciodată ca popor.

Perpetuarea sălbăticiei împotriva aimalelor sub pretextul grotesc al tradiţiei e de natură să jignească spiritul subţire al creştinătăţii. Nu poţi să pui semnul egal între un creştin şi u grobian care face aşa ceva. Nu poţi să stai liniştit şi să priveşti cum, sub argumentul patetic al tradiţiei, îţi manifeşti subumanitatea.

Cum rămîne cu tradiţia iertării? Cum rămîne cu tradiţia iubirii, a milei, a jertfei? Cum rămîne cu tradiţia luării crucii aproapelui? Ce s-a ales de noi, ca neam? Ce am reţinut din tot ce ne-a spus Hristos? Că trebuie să tăiem porcu şi să-l lăsăm să moară sub ochii copiilor? Permiteţi-mi, atunci, să declar solemn că jertfa Lui pe cruce a fost inutilă, dacă, la 2015 ani de la venirea Lui pe pămînt noi, marele popor creştin, aşa înţelegem să onorăm naşterea Domnului pe Pămînt.

I-aş propune lu Doamne-Doamne să dea un restart la toată umanitatea. Să bage puţin cuţitu-n noi şi apoi să ne lase să murim ca nişte animale, sub ochii îndureraţi ai inocenţilor care desigur că ne privesc cu ochi nevăzuţi.  

Alte stiri din Editorial

Ultima oră