O decizie a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind redenumirea unui batalion militar după „Eroii UPA” a provocat o furtună politică la Varșovia. Pentru mulți polonezi, Armata Insurecțională Ucraineană este asociată cu masacrele din Volînia, în care aproximativ 100.000 de civili polonezi au fost uciși în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Criza diplomatică riscă să tensioneze relațiile dintre doi dintre cei mai importanți parteneri din regiune și să alimenteze dezbaterile privind sprijinul acordat Ucrainei și viitoarea sa aderare la Uniunea Europeană, scrie Le Figaro
Prin reabilitarea unei unități militare responsabile de moartea a aproximativ 100.000 de polonezi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a atras furia vecinului și aliatului său.
„Cum poate Zelenski să ne facă una ca asta? Dar cine îl sfătuiește, pentru numele lui Dumnezeu?” În Polonia, țară vecină cu Ucraina și unul dintre cei mai fervenți susținători ai Kievului, aceste întrebări sunt pe buzele tuturor. La cafenele, în piețe, la birou și până în studiourile de televiziune.
Și pe bună dreptate: președintele ucrainean a decis să dea numele „Eroii UPA” unuia dintre batalioanele forțelor armate ucrainene. În spatele acestui acronim, care desemnează Armata Insurecțională Ucraineană (UPA), se află o rană istorică profundă care se redeschide în Polonia. Această formațiune militară din mijlocul secolului al XX-lea este responsabilă de masacrarea a aproximativ 100.000 de polonezi, uciși între 1942 și 1944. A fost vorba despre un proiect de epurare etnică menit să asigure existența unui stat omogen după război, acțiuni pe care Polonia le califică oficial drept „genocid” încă din 22 iulie 2016.
„Președintele Zelenski a demonstrat că Ucraina, din punct de vedere mental, prin glorificarea bandiților și criminalilor din UPA, nu este pregătită să facă parte din familia europeană”, a declarat imediat președintele polonez Karol Nawrocki. Istoric de profesie, aflat la conducerea țării de un an și promotor al doctrinei „Polonia pe primul loc”, Nawrocki a manifestat întotdeauna o mare fermitate față de Kiev.
El cere mai multă recunoaștere pentru ajutorul uriaș oferit de Polonia — una dintre țările cele mai implicate în sprijinirea Ucrainei, inclusiv într-o perioadă în care statele occidentale considerau încă livrarea de tancuri drept o „linie roșie” — și solicită intensificarea eforturilor pentru exhumarea și repatrierea rămășițelor victimelor din Volînia, aflate încă pe teritoriul ucrainean.
„Sunt indignat”, a insistat șeful statului polonez, care analizează posibilitatea retragerii Ordinului Vulturul Alb, cea mai înaltă distincție a Poloniei, acordată lui Zelenski în aprilie 2023.
Oboseala față de refugiații ucraineni
Răcirea relațiilor ar explica și decizia lui Zelenski de a zbura spre Londra, duminică, 7 iunie, din Republica Moldova, și nu din estul Poloniei, punctul său obișnuit de tranzit. În cele două zile precedente, liderul ucrainean l-a trimis la Varșovia pe șeful său de cabinet, Kirilo Budanov, pentru a încerca să calmeze situația, însă fără rezultat.
La rândul său, Ministerul ucrainean de Externe a precizat că simbolul UPA face referire în primul rând la rezistența împotriva imperialismului rus și că decizia nu vizează în niciun fel Polonia sau poporul polonez.
Însă pe malurile Vistulei, indignarea depășește granițele politice și face obiectul unui consens aproape general. Premierul centrist Donald Tusk a considerat reacția președintelui „de înțeles”, regretând că „diplomația nu și-a produs încă efectele”.
Totuși, el a făcut apel la moderație, „înainte ca emoțiile să distrugă solidaritatea noastră comună”, și a propus deschiderea unor discuții directe între cei doi șefi de stat. Considerat un lider proeuropean și apropiat de Ucraina, Donald Tusk se află, în realitate, într-o poziție delicată: retragerea distincției acordate lui Zelenski ar putea necesita formal și semnătura sa.
Este un echilibru dificil de menținut: pe de o parte, conservarea unei alianțe solide în fața Rusiei și păstrarea rolului Poloniei ca partener-cheie în reconstrucția Ucrainei; pe de altă parte, gestionarea presiunii crescânde a opiniei publice.
Potrivit analiștilor, această criză, care readuce în discuție chiar și problema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, servește intereselor Kremlinului.
„Propaganda rusă încearcă să promoveze ideea reducerii sprijinului militar și politic al Poloniei pentru Ucraina. O astfel de concluzie nu servește însă decât Rusiei”, subliniază Katarzyna Wojda, expertă afiliată platformei specializate Disinfo Digest.
Prin confruntarea directă cu Zelenski, președintele Nawrocki capitalizează și nemulțumirea tot mai mare față de comunitatea ucraineană din Polonia, care numără aproximativ un milion de refugiați primiți cu brațele deschise după declanșarea invaziei ruse.
Potrivit sondajelor de opinie, între 2022 și 2025 percepția negativă a polonezilor față de ucraineni a crescut cu 14 puncte procentuale, apropiindu-se de nivelul percepțiilor pozitive. Astăzi, 52% dintre polonezi susțin retragerea distincției acordate lui Zelenski, în timp ce doar 22% sunt favorabili păstrării acesteia.
Tensiunile politice actuale afectează și viața de zi cu zi a celei mai mari minorități naționale din țară.
„Observăm o creștere a numărului de mesaje pline de ură în mediul online”, deplânge Oleksandr Pestrykov, expert în cadrul Casei Ucrainene, o organizație care sprijină integrarea refugiaților.
„Din fericire, nu am primit semnalări privind noi acte de violență fizică”, adaugă el.
„De mai multe luni, politicienii sunt tot mai puțin dispuși să fie asociați cu sprijinul acordat Ucrainei”, observă expertul, cu amărăciune și îngrijorare față de schimbările legislative aflate în curs.
Începând cu 30 iunie, mamele singure cu trei sau mai mulți copii vor pierde accesul gratuit la cazare și hrană în centrele sociale dedicate refugiaților. În timp ce Varșovia încearcă să-l convingă pe Zelenski să schimbe numele unității militare, este posibil ca, în inimile multor polonezi, răul să fi fost deja făcut.
