Regizorul Stere Gulea: Denaturarea sensului cuvintelor e cea mai periculoasă. Asta a fost comunismul. Le cer tinerilor să deschidă ochii

21 Dec 2019
Regizorul Stere Gulea: Denaturarea sensului cuvintelor e cea mai periculoasă. Asta a fost comunismul. Le cer tinerilor să deschidă ochii

Regizorul Stere Gulea, autorul unor filme ca „Moromeţii” şi „Piaţa Universităţii, România”, vede România schimbată în aparenţă, după 30 de ani de la Revoluţie.

Mentalităţile, însă, nu sunt foarte diferite de atunci. El invocă, într-o declaraţie pentru News.ro, deruta, ştirile care vin de-a valma. Crede încă în generaţia tânără care, deşi suferă, aşa cum spune că e firesc, crize de creştere, ar putea schimba ceva în mersul României. Pentru asta este nevoie să se informeze, să citească.

”Când au început mişcările de stradă eram în Bucureşti. Pe 21 decembrie, în jur de ora 14.00, am ieşit cu fiica mea în centru. Eram la Scala şi se putea merge doar spre Romană. Mişunau securiştii – îi identificai după şepci şi balonzaide. Uniforma lor. Nici măcar nu au avut decenţa de a se schimba. Am defilat, uşor, cu voie, până la Romană, iar seara, am fost din nou cu soţia şi fiica, până pe la 2 noaptea. Eram destul de neliniştiţi pentru că de două zile nu mai ştiam nimic despre băiatul nostru.

Am realizat cât eram de turmentat când, aflat la mama mea, care avea vreo 80 de ani şi nu vorbea româneşte - vorbea în dialect, învăţase în Grecia puţin -, la televizor vorbea Iliescu. Şi am discutat. Eu eram atunci oarecum pro-Iliescu. Da. Şi ea mi-a spus direct: „Nu îl auzi cum vorbeşte? Ăsta e comunist”. Atunci m-am trezit. Ea îşi dăduse seama din intonaţie.

Eu îl creditam pentru că spunea bine lucruri. Avea şcoală, fusese format, era un tip abil, şiret”.

”Cele mai importante zone ale momentului mi-au fost inaccesibile, ca majorităţii oamenilor. Dacă privim lucrurile prin prisma străzii sau a felului în care arată acum oamenii, evident, schimbările sunt vizibile şi sunt în bine. Oamenii nu mai arată mizerabil ca atunci când atmosfera era deprimantă.

Pe de altă parte, lucrurile care ţin de mentalitate nu aş zice că s-au schimbat foarte mult. E multă derută, de aici şi faptul că oamenii pot crede în tot felul de ştiri. De unde poţi şti care e bună? Chiar şi cei mai informaţi întâmpină dificultăţi. Este foarte greu. Pot să ghicesc după un timp, pot să presupun că în spate sunt interese de multe ori pur mercantile. E o mare problemă. E peste tot în lume.

Cei mai în vârstă tind să se retragă în carapace, ca să zic aşa. Ei spun că înainte era mai multă siguranţă, că nu era atâta vânzoleală”.

”Avem partide instalate pe vechiul regim”

”Mai este şi problema politicului, o politică neaşezată, neclară. Avem partide instalate pe vechiul regim, cu toate reflexele aceluia. Ele sunt formate din oameni, iar oamenii moştenesc foarte mult. Nu toţi, dar o bună parte dintre ei. Depinde şi de ce îşi propune fiecare. Sunt mulţi pe care nu îi creditez. E simplu să declari. Ce te costă?

Povestea cu Revoluţia a rămas neclară. Sunt oameni care au fost loviţi, cărora le-au murit apropiaţi, s-au simţit înşelaţi în aşteptările lor. Transformarea prin eliminare a unei titulaturi – Partidul Comunist Român – nu a însemnat că pârghiile comunismului au dispărut. Dacă observaţi vocea şi intonaţia Vioricăi Dăncilă aveţi senzaţia că este Lina Ciobanu sau Suzana Gâdea. Aceeaşi intonaţie, aceleaşi fraze care nu spuneau nimic. Şi discursurile lui Liviu Dragnea nu erau decât ale unui activist de partid.

Acestea sunt lucrurile care ţin societatea captivă.

Am crezut, am sperat, mai ales în anii ‘90, am fost foarte atent, apoi mi-am dat seama, prin prisma muncii mele, când eram la TVR (director interimar, n.r.), că nu aveam nici în clin nici în mânecă cu oamenii de acolo. Era o lipsă de dorinţă, de acţiune. Nu zic că e uşor, dar măcar să fi încercat. Asta condamnam.

Şi acum, cu toate numirile din ultimii ani, ei lucrează pentru ce au fost puşi.

Legea lustraţiei, îngropată atunci, cred că ar fi putut curăţa puţin. Dar au fost conştienţi de asta, aşa că şi-au creat structuri, rebotezate, şi-au pus acoliţii şi lucrurile merg în continuare”.

Generaţiile tinere şi crizele de creştere - Oamenii trebuie să caute surse să se lămurească. Să ştie, să fie informaţi. Atunci vor putea decide. Asta le cer tinerilor. Să deschidă ochii.

”Sunt puse presiuni pe justiţie, pe presa vizuală. Am ani buni de când nu mă mai uit la televizor. Mă informez din online.

Mi-am pus speranţa mereu în generaţiile tinere, dar sunt minoritare. Au crize de creştere, aşa cum e firesc, şi cred că nici ei nu ştiu spre ce să încline. Este şi resurecţia aşa-zisului comunism care nu a fost aplicat, socialismul european. Îi înţeleg, dar e o gravă greşeală. Să te întorci la ceva ce a fost groaznic?!... Cred că ei nu ştiu ce a fost de fapt. Dacă nu citeşti, dacă nu te informezi, poţi face greşeli grave de opţiune. Asta mă îngrijorează mult. Am în continuare speranţă în generaţia tânără, chiar şi cea politică, dar ei nu pot reprezenta mai mult de 20%. Nu încadrez aici PNL, pentru că el a beneficiat şi beneficiază de status quo-ul obţinut de după Revoluţie. Nu se înghesuie să facă prea multe lucruri. Adversarii lor nu sunt socialiştii din PSD, ci, după mine, din punctul lor de vedere, sunt USR şi Plus.

Denaturarea sensului cuvintelor este cea mai periculoasă chestiune. Asta a fost comunismul. Cineva repeta că albul e negru, apoi toate lumea spunea acelaşi lucru.

Oamenii trebuie să caute surse să se lămurească. Să ştie, să fie informaţi. Atunci vor putea decide. Asta le cer tinerilor. Să deschidă ochii. Până nu vezi ce a fost cu Lenin, e greu să înţelegi. Eu am apucat toate sloganele epocilor şi foarte greu am realizat despre ce e vorba. La 76 de ani, încă încerc să înţeleg ce s-a întâmplat acolo şi la noi”.

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră