Sportul e oficial pe lista tratamentelor COVID

01 Ian 2022 | scris de Andreea Vasilescu
Sportul e oficial pe lista tratamentelor COVID

Printre multiplele sechele ale virusului secolului XXI, Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor a inclus depresia, tulburările mentale grave și ”ceața creierului” și recomandă activități sportive relaxante pentru trup și minte, scrie apsmedia.ro.

Multă lume a auzit de poveștile horror din secțiile ATI COVID, între care și faptul că numeroși pacienți sunt legați de paturi. Nu se întâmplă doar în România, ci peste tot în lume, și nu este doar un fake news, ci o procedură cu explicație medicală și științifică. Medicii au observat că unii pacienți ajung să aibă tulburări mentale grave, comportamente delirante și reacții necontrolate, chiar periculoase, pe fondul privării creierului de cantitatea de oxigen necesară funcționării în parametri normali.

„Diagnosticele de sănătate mintală au fost asociate cu riscuri mai mari de COVID sever în cohortele observaționale” – David Cennimo, MD, expert în boli infecțioase la Rutgers New Jersey Medical School.

În ultimele săptămâni s-au publicat ample studii privind ”afecțiunile de sănătate mentală” provocate de COVID 19, care îi afectează pe toți cei care trec sau au trecut prin boală. Situația este cu atât mai gravă pentru cei care aveau deja afecțiuni de sănătate mentală, iar din acest punct de vedere situația era deja alarmantă, potrivit Alianței Naționale pentru Boli Mentale din SUA, care a susținut că unul din cinci americani suferă de o boală mentală în fiecare an, iar unu din douăzeci dezvoltă forme grave de afecțiuni mintale.

„După controlul pentru caracteristicile demografice, alte comorbidități medicale și locația spitalului, riscul de deces a rămas semnificativ mai mare în rândul pacienților cu tulburări psihiatrice”

Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor a adăugat recent depresia, stresul și alte afecțiuni de sănătate mintală pe lista Covid cu risc ridicat. CDC și-a actualizat de curând lista de afecțiuni (de la capitolul comorbidități Covid) cu ”afecțiunile de sănătate mintală”. „A avea tulburări de dispoziție, inclusiv depresie și tulburări ale spectrului schizofreniei vă poate face mai probabil să vă îmbolnăviți grav de COVID-19”, a precizat CDC.

”COVID infectează întregul corp, inclusiv creierul”

Din punct de vedere al sănătății mintale, COVID a făcut ravagii în populația lumii, atât pentru cei care au trecut deja prin boală, cât și pentru toți ceilalți, și chiar pentru copii.

Teama de boală și de moarte, stresul continuu, restrângerea dramatică a libertăților și drepturilor fundamentale, măsurile de distanțare socială, închiderea sau restricționarea sălilor, terenurilor, bazinelor și arenelor sportive și mai ales lipsa orizontului de așteptare pentru depășirea acestei crize medicale de proporții mondiale, toate acestea șubrezesc dramatic nu numai fizicul, cât și psihicul.

„COVID infectează întregul corp, inclusiv creierul. Există consecințe neurologice ale COVID și cele fizice și acestea se mai afectează reciproc. Colectăm date în timp real privind COVID și încercăm să interpretăm aceste constatări. Există o legătură între sănătatea noastră mentală și cea fizică”, spune psihologul-dr Thea Gallagher, profesor asistent la NYU.

„În cazul COVID-19, schimbările de dispoziție și echilibrul psihic fragil includ și scăderea rezistenței organismului la boală, astfel, o creștere a riscului de a se îmbolnăvi de COVID-19”, susține psiholog-doctor John Mayer.

Nevoie mai mult ca oricând de obiceiuri sănătoase

În astfel de momente tulburi pentru omenire, specialiștii recomandă – mai mult ca oricând – nevoia dezvoltării unor obiceiuri de viață mai sănătoase, cu atenție sporită pe sport și mișcare și pe alimentație.

Chiar dacă nu este tocmai ușor să mergi la sală, sau să te întâlnești cu prietenii la o miuță, dat fiind suportul sportului pentru un psihic mai puternic și o minte sănătoasă, orice soluție de compromis (workout acasă, jogging solitar, plimbări lungi, mers cu bicicleta) este considerată utilă și chiar terapeutică în lupta contra Covid.

Virusul lasă sechele psihice

Un studiu publicat în The Lancet Psychiatry după primul an de pandemie a analizat date de la 62.354 de persoane care au trecut prin infecția cu COVID-19 și a constatat că pacienții erau mai susceptibili de a fi diagnosticați cu o tulburare de sănătate mintală după ce au avut virusul decât populația generală. ”Având o stare de sănătate mintală tulbure „echilibrul” sănătos de bază al funcției corpului este afectat”, spune psihologul John Mayer, dr., autorul cărții Family Fit: Find Your Balance in Life.

Boala provoacă și ”ceața cerebrală”

Un amplu studiu publicat luna trecută (22 octombrie, în JAMA Network Open) demonstrează că acest virus, COVID 19, provoacă în numeroase cazuri ”ceața cerebrală” și pierderi de memorie.

Studiul a analizat datele de la 740 de persoane trecute prin boală în ultimele 7 luni și jumătate, cu o vârstă medie a acestui grup țintă de 49 de ani. Cercetătorii au descoperit că o parte semnificativă a acestora a avut un fel de deficit cognitiv (cu alte cuvinte, probleme de gândire), cum ar fi ceața creierului. De asemenea, cei care au fost spitalizați cu COVID au fost expuși unui risc mai mare decât cei care au stat în ambulatoriu.

Cercetarea s-a ramificat din datele pe care Școala de Medicină Icahn din Muntele Sinai le colectează din aprilie 2020 privind pacienții cu COVID-19, autorul principal al studiului fiind Jacqueline H. Becker, neuropsiholog clinic și om de știință asociat în Divizia de Medicină Internă Generală

„Am început să vedem că, de-a lungul timpului, atât de mulți pacienți s-au plâns de aceste dificultăți reziduale. Ne-a atras atenția că majoritatea celor afectați erau destul de tineri”. Ceața pe creier pe care o studiază Becker se încadrează sub umbrela post-COVID, alias COVID lung, un grup misterios de afecțiuni pe care oamenii le pot dezvolta după ce au COVID-19.
CDC a recunoscut că multe simptome se pot încadra sub COVID lung, cele mai uzuale fiind:
– Dificultăți de respirație
– Oboseală accentuată
– Probleme care se agravează după activități fizice sau mentale
– Ceața creierului
– Durere de cap
– Bătăi rapide ale inimii
– Dureri articulare sau musculare
– Probleme de somn
– Schimbări de dispoziție
– Depresii și tulburări mintale.

Atac la sistemul nervos central și la creier

Dr. Jacqueline H. Becker e de părere că problemele mintale și ceața creierului pentru pacienții post Covid ar putea fi că SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, poate invada direct sistemul nervos central și creierul. „Am văzut acest lucru în unele studii de autopsie, dar acestea sunt în mod evident părtinitoare, deoarece sunt la oameni care nu au supraviețuit COVID. S-ar putea ca virusul să provoace inflamații cronică, chiar și după ce o persoană și-a revenit de COVID-19. Cel mai posibil însă este că oamenii pot dezvolta hipoxie sau lipsă de oxigen în țesuturile corporale precum creierul, atunci când are virusul, lăsându-i cu efecte secundare precum ceața creierului.

„Disfuncția cognitivă este probabil multifactorială și poate fi rezultatul efectelor virale directe asupra sistemului nervos central, al efectelor imune, al unor factori de risc inițial sau al unei combinații a tuturor factorilor. La pacienții cu forme severe, sedativele și alte medicamente de UTI pot juca un rol negativ”, spune și expertul în boli infecțioase Amesh A. Adalja, cercetător principal la Centrul Johns Hopkins pentru securitatea sănătății din Maryland.

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Sanatate

Ultima oră