Colonelul Martin O’Donnell, purtător de cuvânt al Cartierului General al Forțelor NATO în Europa (SHAPE), a confirmat că drona care s-a prăbușit pe un imobil rezidențial din România, în noaptea de joi spre vineri, provocând doi răniți ușori în apropierea frontierei cu Ucraina, era „rusă”. În fața acestui incident, NATO afirmă că lucrează pe mai multe planuri în paralel, inclusiv pe componenta operațională, pentru a-și consolida sistemele de detectare și neutralizare a dronelor în zbor.
„Evaluăm ce putem face în plus pentru a optimiza rețeaua de senzori și interceptori a României și a NATO, pentru a neutraliza în siguranță astfel de amenințări”, a precizat un ofițer de rang înalt al Alianței, care a dorit să își păstreze anonimatul. Potrivit acestei surse, una dintre opțiuni ar fi trecerea sistemului antidronă românesc, numit MEROPS, sub control direct al NATO, care cooperează deja strâns cu Bucureștiul. O altă variantă ar fi consolidarea capacităților de apărare ale României și ale altor state membre, în cadrul „Inițiativei de descurajare pe flancul estic”, un program destinat implementării de tehnologii avansate, inclusiv inteligență artificială.
Consolidarea dispozitivelor de apărare
În plus, statele membre NATO vor avea ocazia să discute luna viitoare despre întărirea trupelor și a capacităților desfășurate pe teren, în cadrul unei reuniuni organizate de Comandamentul Militar Suprem al Alianței în Europa, adaugă același ofițer. În paralel, organizația încearcă să transmită mesaje calibrate către Moscova. În primă fază, NATO și-a exprimat rapid „solidaritatea” cu unul dintre cele 32 de state membre, atât prin purtătoarea sa de cuvânt, cât și prin secretarul general Mark Rutte.
Într-o a doua etapă, și numai dacă statul vizat solicită acest lucru, aliații ar putea convoca „consultări”, conform articolului 4 al tratatului fondator. Acesta prevede că aliații „se vor consulta ori de câte ori, în opinia unuia dintre ei, integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricăreia dintre părți este amenințată”. Departe de simple discuții, astfel de consultări au efecte concrete, susține NATO, subliniind că Rusia face foarte clar diferența între nivelurile de reacție ale Alianței.
Articolul 4 declanșat de nouă ori
Articolul 4 a fost activat de nouă ori în istoria NATO, dintre care de trei ori înainte de anexarea Crimeei de către Rusia. Ritmul s-a accelerat ulterior, cu șase activări începând din 2014, inclusiv trei după invazia rusă din Ucraina din 2022. Aceste consultări cu ușile închise conduc adesea la decizii mai puțin vizibile public, dar menite să întărească capacitatea de descurajare a Alianței, element central al organizației create în 1949.
O reuniune în baza articolului 4, solicitată de Polonia în septembrie 2025 după o incursiune masivă a dronelor ruse pe teritoriul său, a dus la operațiunea „Sentinela Estică” (Eastern Sentry). Aceasta a implicat „mai multe avioane de vânătoare, elicoptere, avioane de transport, sisteme de apărare aeriană, aeronave de supraveghere și fregate”, potrivit SHAPE.
Articolul 4 a fost activat de două ori doar în luna septembrie: după Polonia, și Estonia a cerut consultări în urma survolării teritoriului său de către trei avioane de vânătoare ruse.
Dacă situația o impune, NATO poate apela și la articolul 5 al tratatului său, clauza de apărare colectivă care prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Acest articol a fost invocat o singură dată, după atentatele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite.
