Prăbușirea unei drone rusești asupra unui imobil din Galați readuce brusc în prim-plan fragilitatea apărării aeriene europene în fața amenințării cu drone. Deși incidentul este considerat probabil accidental, el scoate la iveală limitele tehnice, juridice și doctrinare ale NATO în gestionarea unor atacuri rapide, greu de detectat și costisitor de interceptat, într-un context de escaladare a războiului din Ucraina dincolo de frontierele sale, scrie Le Figaro
Un nou incident la frontiera NATO a scos la iveală riscul ca războiul din Ucraina să se extindă în Europa. O dronă rusă Geran-2 s-a prăbușit cu încărcătura sa explozivă în noaptea de joi spre vineri asupra unui bloc rezidențial din România, la Galați, nu departe de graniță, provocând doi răniți ușor. O premieră, în contextul în care conflictul din Ucraina a intrat în al cincilea an. „Caracterul fără precedent al acestui eveniment necesită un răspuns ferm, coordonat și proporțional, la nivel național, aliat și internațional”, a cerut președintele român, Nicușor Dan.
Condamnările au fost unanime. „Comportamentul iresponsabil al Rusiei reprezintă un pericol pentru noi toți”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, asigurând Bucureștiul de o „solidaritate absolută”. Forțele ruse „continuă să vizeze civilii și infrastructurile civile în toată Ucraina. Iar noaptea trecută a arătat din nou că implicațiile acestui război de agresiune ilegal nu se opresc la granițe”, a adăugat el. Totuși, articolul 4 al NATO, care prevede consultări între aliați, nu a fost activat. Chiar dacă relațiile se tensionează între Statele Unite și ceilalți 31 de parteneri, ambasadorul american la Alianță, Matthew Whitaker, a condamnat fără echivoc incidentul: „Vom apăra fiecare centimetru al teritoriului NATO”, a promis el.
Dacă lovitura nu a fost probabil intenționată și rezultă cel mai probabil din bruiajul care afectează spațiul aerian ucrainean, Moscova va trage propriile concluzii. „NATO nu este absolut deloc pregătită” pentru amenințarea reprezentată de drone, observă o sursă militară franceză. Capacitățile aliate de detecție, foarte performante și concepute pentru amenințări majore precum rachetele, nu sunt întotdeauna adaptate. „Dronele zboară uneori la joasă altitudine și profită de relieful terenului, traiectoriile lor sunt neregulate”, se explică. Radarele aliate le pot detecta, dar „secțiunea radar echivalentă” a dronelor se confundă cu alte obiecte, inclusiv păsări… Iar chiar dacă ținta este identificată, trebuie să poată fi interceptată la un cost rezonabil. „Nu există o soluție ideală. Și rușii au învățat acest lucru pe propria piele”, se adaugă. Apărarea lor antiaeriană este, de asemenea, imperfectă. „Nu poți intercepta totul. Dacă adversarul trece la scară largă, impactul este major”, avertizează sursele militare.
Dilemă materială și doctrinară
Ministerul apărării din România a admis vineri că „nu exista nicio posibilitate realistă de a intercepta drona în siguranță”. „Timpul pe care l-am avut, patru minute, a fost extrem de scurt”, a declarat generalul Gheorghe Maxim. Două avioane de vânătoare F-16 au decolat după detectarea dronei, însă armata română nu putea interveni în spațiul aerian ucrainean. „Prima constrângere este juridică: nu putem deschide focul în spațiul aerian al unui stat vecin. Neutralizarea unei ținte aeriene necesită timp, incluzând detecția, identificarea și angajarea”, a explicat el.
Chiar dacă România nu are frontieră cu Rusia, rămâne expusă amenințărilor aeriene. „Rușii testează Occidentul peste tot”, afirmă fostul ministru moldovean de externe Nicu Popescu, în prezent expert în securitate europeană la ECFR. „Europenii au crezut mult timp că americanii îi vor proteja… Securitatea nu a fost luată suficient de în serios. Adaptarea a fost prea lentă. Este un eșec de analiză”, avertizează el.
Protecția flancului estic al Europei este o problemă complexă, atât material, cât și doctrinar. Ideea unui „zid antidronă”, promovată de Comisia Europeană, nu este considerată credibilă de mai multe state, inclusiv Franța, care o compară cu o nouă linie Maginot costisitoare și ineficientă. În schimb, Statele Unite, prin inițiativa „Eastern Flank Defence Initiative”, încurajează achiziția de senzori și mijloace antidronă. „Este o inițiativă industrială”, comentează un înalt ofițer. „Dar europenii ar trebui totuși să se alinieze. Altfel, americanii își vor impune propriile soluții”, avertizează acesta.
Strategie de escaladare
După incidentul din România, comandantul suprem aliat, generalul Grynkewich, a discutat cu șeful Statului Major al armatei române, Gheorghiță Vlad. „S-a convenit menținerea unui contact strâns pe durata anchetei și analizării unor posibile măsuri suplimentare de apărare”, a precizat comandamentul aliat. Președintele român Nicușor Dan a anunțat semnarea unor contracte pentru noi echipamente antidronă, însă livrările vor dura „un an sau doi”.
Între timp, România a cerut aliaților desfășurarea de capacități suplimentare antidronă, dar resursele sunt limitate. Statele majore trebuie să decidă ce ținte sunt interceptate, pentru a evita căderea resturilor în zone locuite. Europenii analizează și extinderea apărării aeriene dincolo de propriile frontiere, inclusiv posibilitatea interceptării dronelor în spațiul aerian ucrainean. Republica Moldova, aflată la graniță și ea expusă riscurilor, urmărește cu atenție aceste discuții.
Chiar dacă incidentul de la Galați a fost probabil accidental - imobilul lovit neavând valoare militară - el servește intereselor Kremlinului în logica sa de escaladare. „Acest lucru alimentează negarea plauzibilă”, explică o sursă militară. Dacă Rusia ar decide într-o zi să lovească o țintă reală, ar putea invoca ulterior o eroare de navigație sau bruiajul ucrainean. „Rușii creează o obișnuință cu amenințarea permanentă a dronelor.”
