Prof. dr. Ovidiu Băjenaru: Diabetul, hipertensiunea, obezitatea, bolile cardiace, factori care măresc riscul de Alzheimer

23 Feb 2017 | scris de Magda Marincovici
Prof. dr. Ovidiu Băjenaru: Diabetul, hipertensiunea, obezitatea, bolile cardiace, factori care măresc riscul de Alzheimer

Identificarea factorilor de risc pentru boala Alzheimer și modificarea acestora prin tratarea corectă  sunt esențiale pentru ca pacientul să nu ajungă în stadiu demențial, atrage atenția prof. dr. Ovidiul Băjenaru, președintele onorific al Societății de Neurologie din România, la a 7-a Conferință Națională Alzheimer.

 Principalii factori de risc pentru boala Alzheimer sunt diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, obezitatea etc. și aceștia ar trebui identificați cu mult înainte ca boala Alzheimer să ajungă în stadiul de demență.  

"Un aspect particular asupra căruia putem să acționăm tocmai pentru a preveni nu sunt mecanismele bolii, ci factorii de risc. Pentru că această boală recunoaște o serie de factori de risc, dintre care unii modificabili, și mă refer aici la factorii de risc metabolici și vasculari. Trebuie să spunem că diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, obezitatea și toți ceilalți factori de risc — fibrilația arterială, bolile cardiace — sunt în egală măsură factori de risc pentru boala coronariană, pentru accidentul vascular și cerebral și pentru grăbirea manifestărilor clinice ale bolii Alzheimer",  avertizează prof. dr. Băjenaru. 

Din păcate, în cazul multor pacienți cu maladia Alzheimer , nu tratăm boala, ci bolnavul care are boala Alzheimer și care, de regulă, nu are numai această boală, are multe co-morbidități — mă refer la bolile vasculare, cardiovasculare și cerebrovasculare", spune prof. dr.  Băjenaru.

Diagnosticul

Aceste realități ar trebui cunoscute de o familie care intenționează să ajute o persoană cu Alzhemier, spune prof. dr. Cătălina Tudose. "Dacă există co-morbidități, ar trebui ca alți specialiști — un cardiolog, un neurolog, un oncolog, un diabetolog — să regleze problemele somatice, pentru că nu se începe evaluarea cognitivă cât timp toate aceste cauze, patologii care pot genera deficit cognitiv, nu sunt reglate. După aceea, trebuie căutat un specialist care are abilitatea de a pune un diagnostic de tulburare neuro-cognitivă, respectiv un psihiatru, un neurolog, un geriatru. Ideal ar fi ca primul diagnostic să fie făcut în centre unde există această echipă multidisciplinară". 
Potrivit ultimelor estimări, în țara noastră ar fi 300.000 de pesoane suferinde de demențe Alzheimer, a anunțat prof. dr. Cătălina Tudose. 

Stimulare cognitivă

Prof. dr. Alexander Kurz, director proiect Danubian Network for Dementia Education and Care (Germania), prezent la acest eveniment, a insistat pe suportul care trebuie asigurat acestei categorii de pacienți. "În fazele incipiente ale bolii este nevoie de stimulare cognitivă a pacientului, adică pacientul trebuie să își păstreze creierul în activitate și trebuie să aibă parte de activitate fizică în măsura în care se poate. De asemenea, pacienții trebuie să aibă o ocupație, să simtă că sunt în continuare importanți în viață. Au nevoie și de sprijin din partea unor persoane care sunt în aceeași situație. În fazele mai avansate ale bolii, pacienții au nevoie de sprijin pentru a gestiona simptomele legate de comportament și au nevoie să se dezvolte în mediul adecvat nevoilor lor", a recomandat prof. dr. Alexander Kurz.

 

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Sanatate

Ultima oră