Cinci scenarii pentru viitorul Uniunii Europene post-Brexit. Ce înseamnă asta pentru România

01 Mar 2017 | scris de Marina Constantinoiu
Cinci scenarii pentru viitorul Uniunii Europene post-Brexit. Ce înseamnă asta pentru România Galerie foto (2)

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a susținut miercuri un discurs în care a descris cinci opțiuni posibile privind reforma proiectului european post-Brexit, care merg de la limitarea acestuia la piața unică europeană și până la opțiunea care ar corespunde unei Europe federaliste, el cerându-le celor 27 de lideri europeni să dea dovadă de 'unitate și de leadership'.

Summitul european prevăzut să se desfășoare la Roma, la 25 martie, când se vor sărbători 60 de ani de la fondarea blocului comunitar, 'trebuie marcat de începutul unui nou capitol', a apreciat Juncker, într-o 'Cartă albă' care conține aproximativ 30 de pagini și în care sunt trecute în revistă scenariile privind viitorul Europei.

'O Europă unită, cu 27 (de state), trebuie să-și ia destinul în propriile mâini și să elaboreze o viziune pentru propriul ei viitor', a indicat Juncker în discursul susținut în plenul Parlamentului European.

El a enumerat în continuare cinci posibile opțiuni pentru viitorul proiectului european, ce corespund fiecare unui nivel diferit de integrare și le-a cerut liderilor europeni să se poziționeze clar față de aceste variante.

Prima dintre opțiunile enunțate — și care corespunde gradului cel mai redus de integrare — sugerează limitarea proiectului european la piața unică, pentru a se avea astfel în vedere faptul că cele 27 de state (ce vor rămâne în UE după ieșirea Marii Britanii) nu pot găsi o poziție comună într-un număr tot mai mare de chestiuni, cum ar fi de exemplu imigrația (politica de azil) ori apărarea comună. În acest scenariu, 'deciziile vor putea fi luate mai ușor, însă capacitatea de a acționa în mod colectiv va fi limitată', explică Juncker.

La cealaltă extremă avem opțiunea de a 'face mai mult împreună', idee care corespunde avansării în direcția unei Europe federaliste, ce presupune o diminuare a suveranității și competențelor statelor naționale în favoarea instituțiilor comunitare și a deciziilor luate la nivelul UE.

Între aceste două opțiuni Juncker a enunțat trei posibile căi intermediare, una fiind cea a Europei cu mai multe viteze, în care 'cei care doresc să facă mai mult' împreună în anumite domenii precise, precum apărarea ori guvernanța zonei euro, vor putea merge în această direcție fără să fie opriți de statele care nu doresc o astfel de cooperare consolidată.

O altă opțiune intermediară este să continuăm ca și până acum, despre care însă unele surse comunitare consideră că ar implica mai departe 'o luptă constantă' în interior blocului comunitar.

Ultimul dintre scenariile intermediare de integrare europeană enunțate de Executivul comunitar a fost sintetizat de Juncker în formula 'să facem mai puțin, dar într-un mod mai eficient', astfel încât blocul comunitar să se concentreze pe chestiunile în care UE chiar poate aduce o valoare adăugată, însă, tot conform unor surse comunitare, dificultatea acestei opțiuni este că respectivele chestiuni sunt greu de determinat.

Jean-Claude Juncker nu s-a poziționat în acest discurs în favoarea vreuneia dintre cele cinci opțiuni, care vor fi în perioada următoare o temă importantă de dezbatere pentru politicienii europeni.

Summitul de la Roma 'nu va fi doar o aniversare, ci nașterea UE cu 27 de state' și atunci se va 'întoarce o pagină' în istoria blocului comunitar, a spus Juncker, făcând referire la ieșirea Marii Britanii din UE și subliniind că acum trebuie găsite răspunsuri la vechea întrebare despre încotro se îndreaptă UE.

Carta Albă 'este începutul unui proces, nu sfârșitul, și sper că vom avea acum o dezbatere amplă și onestă', a conchis președintele Comisiei Europene.

Următorii pași

Cartea albă reprezintă contribuția Comisiei Europene la summitul de la Roma, cu ocazia căruia UE va discuta despre realizările ultimilor 60 de ani, dar și despre viitorul său cu 27 de membri, în contextul Brexit. Comisia Europeană, alături de Parlamentul European și de statele membre interesate, va găzdui o serie de „dezbateri dedicate viitorului Europei” în orașele și în regiunile Europei.

Ce spune președintele Iohannis

Președintele Klaus Iohannis s-a poziționat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze - o Uniune a cercurilor concentrice.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, în opinia șefului statului, asemenea formule de reconfigurare a Uniunii ar putea conduce la dezintegrarea proiectului european. "Șeful statului a subliniat că România se pronunță pentru o Europă puternică, consolidată, unitară și incluzivă", se arată în comunicat.

Cu privire la dezbaterile referitoare la viitorul Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a reconfirmat angajamentul ferm al țării noastre de a contribui la consolidarea proiectului european. Șeful statului a reiterat că, pentru România, continuarea integrării la nivelul UE rămâne un obiectiv strategic.

În cadrul discuțiilor legate de viitoarele negocieri privind retragerea Marii Britanii din Uniune, șeful statului a accentuat importanța deosebită a menținerii unității celor 27 de state membre UE.

Președintele Iohannis a subliniat că, pentru România, este foarte important ca prevederile Acordului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană să asigure protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor români aflați în Regatul Unit, astfel încât aceștia să poată beneficia și după Brexit de drepturile deja dobândite.

Totodată, președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru un parteneriat deschis între Uniunea Europeană și Marea Britanie după Brexit, arătând că Regatul Unit este un partener strategic al Uniunii și este important ca acesta să rămână într-o relație cât mai apropiată de UE.

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Externe

Ultima oră