Emmanuel Macron spune că europenii ar trebui să înceteze să se bazeze pe rețelele sociale pentru a se informa și să revină la mass-media publică tradițională. Vorbind miercuri la Paris, el a spus că oamenii greșesc complet când folosesc rețelele sociale pentru a se informa și că ar trebui să se bazeze în schimb pe jurnaliști și pe surse de informare consacrate. Platformele sociale, a susținut el, sunt conduse de un „proces de maximizare a entuziasmului” menit să „maximizeze veniturile din publicitate”, un sistem care, potrivit lui, „distruge fundamentele dezbaterii democratice”, anunță The Spectator
Viziunea lui este aceea a unei Europe în care libertatea de exprimare este tolerată numai atunci când poate fi urmărită, iar platformele reduc la tăcere în mod preventiv orice ar putea atrage atenția autorităților de reglementare
El a acuzat X că este „dominat de conținut de extremă dreapta” și a adăugat că platforma nu mai este neutră, deoarece proprietarul său „a decis să participe la lupta democratică și la mișcarea reacționară internațională”. TikTok, a avertizat el, nu este mai puțin periculos. Macron a cerut „o agendă mult mai puternică de protecție și reglementare în Europa” pentru a controla ceea ce el consideră a fi excesele rețelelor sociale.
Macron îndeamnă Europa să „preia din nou controlul asupra vieții noastre democratice și informaționale”. Nu este prima dată când se exprimă în astfel de termeni. Franța și aliații săi, a avertizat el, au fost „naivi” în a permite ca dezbaterea publică să fie modelată de platforme și algoritmi deținute de străini, care nu mai respectă neutralitatea. Pentru a contracara ceea ce el numește „o criză a informației”, el dorește o nouă „agendă europeană de protecție și reglementare”.
Este, de fapt, un plan de a supune sfera digitală unui control politic mult mai strict. Comentariile lui Macron sunt un atac la adresa modului în care o întreagă generație se informează. Peste 40% dintre persoanele sub 30 de ani și aproape jumătate dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani se bazează acum pe rețelele sociale pentru a se informa. El pare să creadă că aceștia ar trebui să se întoarcă la vremurile în care citeau și urmăreau mass-media controlată de stat. Sugestia este uimitoare.
Este înfricoșător chiar și să scriu acest lucru, dar democrația depinde de accesul la puncte de vedere concurente, nu de televiziunea gestionată de stat și de ziarele subvenționate. Macron nu poate crede cu adevărat că ar fi bine pentru democrație dacă europenii ar fi obligați să se informeze din rețelele aliniate guvernului.
Macron a dat vina și pe interferența străină, acuzând Rusia că este „cel mai mare cumpărător de conturi false” cu scopul de a destabiliza democrațiile europene. „Ne confruntăm cu o interferență extremă”, a spus el. Macron a citat anterior presupusa manipulare a conținutului online în timpul alegerilor recente din Europa de Est, pe care a numit-o „terifiantă”. Cu toate acestea, observatorii au găsit puține dovezi de manipulare la scară largă în aceste cazuri. Ceea ce a neliniștit cu adevărat Parisul și Bruxelles-ul a fost adesea rezultatul acestor alegeri și respingerea candidaților susținuți de UE. Avertismentele sale cu privire la conturile false par mai puțin o apărare a democrației decât un argument pentru înăsprirea controlului statului asupra discursului.
Consecința logică a ceea ce propune Macron este că, pentru a elimina „conturile false”, trebuie să elimini anonimatul în sine. Dacă Macron este serios în ceea ce privește eliminarea conturilor false, și el repetă în continuare că este, singura modalitate de a face acest lucru este prin identitatea digitală. Planul său duce inevitabil la un sistem în care oricine dorește să posteze sau să comenteze online trebuie să dovedească mai întâi cine este.
Arhitectura pentru controlul deplin al rețelelor sociale în Europa există deja. Regulamentul eIDAS al UE impune fiecărui stat membru să emită identități digitale. Franța are France Identité, Germania are eID, Italia are SPID. Concepute inițial pentru sectorul bancar, sănătate și fiscalitate, aceste identități ar putea fi ușor integrate în serviciile online. Viziunea lui Macron ar fi să le conecteze direct la Legea serviciilor digitale. Rezultatul ar fi un internet în care fiecare postare poate fi urmărită până la un nume verificat. Este un pas mic de la combaterea „conturilor false” la interzicerea completă a discursurilor anonime.
De ani de zile, Macron susține că internetul trebuie să fie ținut sub control. Când nu poate legifera în țara sa, o face prin Bruxelles. Legea serviciilor digitale a UE oferă deja autorităților de reglementare puterea de a controla ceea ce ele numesc „riscuri sistemice” online, un termen suficient de larg pentru a acoperi dezinformarea, discursurile de ură sau orice altceva considerat destabilizator pentru democrație. În conformitate cu această lege, platformele pot fi amendate cu până la 6% din cifra de afaceri globală, o amenințare care le obligă să se auto-controleze cu mult înainte ca Bruxelles-ul să intervină. Rezultatul este o conformitate excesivă și o erodare silențioasă a libertății de exprimare. Adăugați cadrul de identitate digitală eIDAS, și Macron are brusc instrumentele necesare pentru a-și urmări ambiția de lungă durată de a pune capăt anonimatului online.
În Franța, Macron rămâne fără putere. Guvernul său nu are o majoritate stabilă, autoritatea sa în parlament s-a evaporat, iar popularitatea sa personală s-a prăbușit. Un sondaj publicat săptămâna aceasta în revista Le Figaro îi atribuie un nivel de încredere de doar 11%, unul dintre cele mai scăzute scoruri înregistrate vreodată de un președinte al celei de-a Cincea Republici. Pe străzi este huiduit. Online este batjocorit zilnic. Dar la Bruxelles, mașinăria de reglementare încă îi răspunde. Legea serviciilor digitale și cadrul eIDAS avansează indiferent de politica franceză, fiind aplicate de birocrați și nu de parlament. Macron poate fi paralizat la Paris, dar în Europa încă poate acționa ca un om de stat. Pericolul este că, în timpul care i-a mai rămas în funcție, el ar putea încă să modeleze regulile care definesc ce pot și ce nu pot spune europenii.
Macron insistă că apără democrația de manipulare și ură. Dar asta este doar o scuză. Viziunea sa este aceea a unei Europe în care libertatea de exprimare este tolerată doar atunci când poate fi urmărită și în care platformele reduc la tăcere în mod preventiv orice ar putea atrage atenția autorităților de reglementare. El numește acest lucru „renașterea democrației”. Nu este nimic de genul acesta. Este birocratizarea gândirii și începutul unui continent în care dezbaterea supraviețuiește doar cu licență. Dacă Macron va reuși să-și impună voința, spațiul public european nu va fi doar reglementat, ci va fi supus unui sistem de licențe.
