Decizie istorică în cazul lui Emese, tânăra împușcată în cap într-un bar din Târgu Mureș

17 Dec 2018 | scris de Marina Constantinoiu
Decizie istorică în cazul lui Emese, tânăra împușcată în cap într-un bar din Târgu Mureș Galerie foto (3)

O tânără de 28 de ani și un bărbat au fost împușcați, în ianuarie 2017, în barul Lorenz, din Cartierul Unirii din Târgu Mureș, de către un individ înarmat cu o pușcă de vânătoare cu alice, pe care o deținea ilegal.

Emma Emese Szabo, care avea doar 28 de ani, a decedat la Unitatea de Primiri Urgențe SMURD la o oră după ce a fost împușcată, având plămânii perforați. Bărbatul din bar a fost doar rănit.

În urma acestei teribile crime a rămas în urmă un copilaș de doi ani şi şapte luni.

Ucigaşul de la Târgu Mureş şi-a premediat crima. A ucis din răzbunare, fiindcă fosta iubită ceruse ordin de restricţie. Din primele cercetări a reieşit că fapta a fost comisă din gelozie, cu premeditare, iar bărbatul rănit în bar a fost lovit din greşeală.

În premieră, după aproape un an, mai multe instituții ale Statului român au fost obligate prin decizia Curții de Apel Târgu Mureș să plătească daune de 150.000 de euro pentru că nu au fost în stare să protejeze viața unei femei, care, după bătăi și amenințări, a fost împușcată în cap de fostul concubin.

”Autorităţile aveau cunoştinţă de săvârşirea unor acte de violenţă şi de ameninţare a vieţii victimei, dar nu au luat nicio măsură pentru a o proteja”, spun judecătorii în motivarea deciziei, dată publicității de site-ul clujust.ro.

La 22 ianuarie 2017, Emese a fost ucisă prin împuşcare cu o armă de vânătoare de fostul său concubin în timp ce se afla la serviciu. 

Anterior, la 15 ianuarie 2017 victima fusese agresată în public şi ameninţată cu moartea. După un apel la 112, un echipaj de poliţie s-a prezentat la faţa locului, de unde agresorul plecase deja.

La îndrumarea poliţiştilor, victima a formulat o plângere penală pentru vătămare corporală şi ameninţare.

Plângerea a fost înregistrată, şi după cinci zile a fost începută urmărirea penală in rem. Nu s-a făcut nici un act de urmărire penală în dosar până în mai 2018.

După trei zile, la 18 ianuarie, victima este din nou agresată în public şi ameninţată cu moartea.

Un martor al incidentului apelează la 112, însă operatorul refuză să transfere apelul către poliţie pe motiv că nu s-a indicat adresa exactă, ci doar numele unui bar şi cartierul unde avea loc incidentul.

După câteva minute, martorul a revenit cu un nou apel la 112 şi a indicat adresa barului, însă operatorul a refuzat să transfere apelul pe motiv că agresorul plecase deja de la locul incidentului şi nu mai avea rost să meargă un echipaj de poliţie acolo.

La 19 ianuarie 2017, a doua zi, victima depune o a doua plângere penală. Poliţia nu face nimic cu ea până prin primăvara lui 2018, când o conexează la cea anterioară.

La 20 ianuarie 2017, agresorul îşi cumpără ilegal o armă de vânătoare, iar două zile mai târziu îşi împuşcă fosta concubină de două ori în cap. Fuge de la locul faptei şi se predă după câteva ore. În octombrie 2018 este condamnat definitiv la detenţiune pe viaţă.

În urma victimei, râmân un copil, a cărui mamă este decedată, iar tatăl este închis pe viaţă, şi părinţii victimei.

Aceştia  și minorul formulează o acţiune în răspundere delictuală împotriva statului român, a administratorului serviciului 112 (Serviciul de Telecomunicaţii Speciale) şi a Poliţiei române (MAI, IGPR şi IPJ Mureş).

Prin acţiune se cere să se constate că statul român şi instituţiile sale şi-au încălcat obligaţiile pozitive impuse de art. 2 din Convenţia drepturilor omului şi de Convenţia de la Istanbul.

Prin decizia Curții de Apel Târgu Mureș din 22 noiembrie 2018, instituțiile amintite sunt obligate să plătească daune de 150.000 de euro. Decizia nu este definitivă.

„O ţară în care poliţia nu mai susţine că nu o avut timp o săptămână să proteje viaţa unei persoane. În care poliţia nu mai susţine că violenţa domestică nu este o infracţiunea gravă, care să necesite o reacţie rapidă. În care STS nu va mai afirma că ei nu răspund de ceea ce spun operatorii 112, deşi şi unii şi alţii vor susţine asta în recurs. Sper că, poate, văzând hotărârea instanţei, vor ajunge totuşi în al 15-lea ceas la concluzia că au greşit. Şi data viitoare când o femeie mai este ameninţată cu moartea şi bătută, poliţia, STS şi statul român vor face ceva pentru a-i proteja viaţa. Dacă la anul vom avea mai puţine femei ucise în violenţe domestice, poate că asta se va datora şi hotărârii pe care o laud acum. Pentru toate astea, ca om, nu ca avocat implicat în dosar, mulţumesc celor două doamne din completul Curţii de Apel.”, a scris avocatul familiei pe blogul lui.

Pe youtube, la scurt timp după crimă, a fost postată o compilaţie de fotografii în memoria tinerei mame ucise cu sânge rece de fostul iubit, tatăl copilului rămas acum fără cel mai drag suflet: mama.

Încă din primele momente reţelele de socializare au fost cele care au dezvăluit numele victimei şi al presupusului atacator, dar şi detalii despre cum a fost comisă crima.

Comentariile utilizatorilor de Facebook scot la iveală însă şi taree ale societăţii adând înrădăcinate, care se transformă deseori în acte cu consecinţe tragice. Unii bărbaţi încearcă insistent să justifice crima prin presupuse probleme în relaţia de cuplu, eludând faptul că nimic nu dă dreptul cuiva să ia viaţa unei alte persoane.

Violența împotriva femeilor subminează integritatea și demnitatea femeilor și cauzează prejudicii grave asupra familiei, comunității și societății. În Uniunea Europeană, o femeie din trei (adică 61 de milioane de femei din totalul de 185) au fost, începând cu vârsta de 15 ani, victime ale violențe fizice sau/și sexuale”, apreciază experţii Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE).

“Când este posibil să elaborăm estimări ale costurilor violenţei pe bază de sex în Uniunea Europeană, acestea sunt subestimate. Impactul asupra economiei și a societății este uriaș. Costurile nu sunt suportate doar individual, ci și de întreaga societate. Violența dăunează economiei, iar rănile suferite înseamnă perioade de inactivitate profesională. Asta drenează resursele din serviciile susținute din fonduri publice sau colective”, notează experții EIGE.

 

 

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră