Premieră mondială. Cercetătorii români au descoperit noi bacterii depoluante

11 Noi 2016 | scris de Gabriela Antoniu
Premieră mondială. Cercetătorii români au descoperit noi bacterii depoluante

Cercetătorii de la Universitatea Sapientia Miercurea Ciuc au reușit să izoleze și să testeze, în premieră mondială, specii noi de bacterii care pot fi folosite la depoluarea mediului înconjurător.

Una dintre bacteriile descoperite provine din Lacul Ursu din Sovata, putând fi folosită pentru biodegradarea unor hidrocarburi. 

Cea de a doua a fost descoperită într-o groapă de gunoi, fiind foarte rezistentă la radiaţii UV şi radioactive, şi va putea fi folosită la purificarea lichidului ce rezultă din deşeuri.

Pentru cele două specii de bacterii descoperite de cercetătorii Universităţii Sapienţia au folosit o metoda inovativă -capcanele microbiologice după cum a explicat Máthé István, conferențiar doctor în cadrul Departamentului de Bioinginerie , Facultatea de Științe Economice, Socio-Umane și Inginerești a Universității Sapienția — filiala din Miercurea Ciuc, conform agerpres.ro.

Câteva dintre bacteriile izolate din ape uzate de cercetătorii de la Universitatea Sapientia au proprietăți depoluante, putând biodegrada fenolul și compușii fenolici, poluanți toxici care pot provoca mutații genetice, chiar ereditare, și tumori canceroase.

Potrivit profesorului universitar chimist Alexandru Szép, poluanții toxici se găsesc în apele uzate provenite din industria chimică organică, iar bacteriile izolate la Miercurea Ciuc 'se hrănesc' cu acești compuși și depoluează mediul de substanțele toxice.

"Rezultatul științific cel mai important al acestor cercetări este că s-a diversificat grupa de microorganisme capabile să consume fenolul și compușii săi ca sursă de carbon", a declarat Alexandru Szép.

Cercetătorii susțin că au testat capacitatea bacteriilor de a degrada fenolul și compușii acestuia, iar folosirea lor pentru depoluare poate reprezenta o alternativă mult mai prietenoasă cu mediul înconjurător la metodele chimice aplicate pentru epurare a apelor uzate sau pentru decontaminarea a solurilor poluate cu fenoli și compuși fenolici.

Rezultatele preliminare ale cercetării au fost prezentate la conferințe internaționale și au fost publicate în reviste de specialitate și, potrivit specialiștilor de la Universitatea Sapientia, au stârnit interesul mai multor cercetători din Ungaria, Italia sau Coreea de Sud.

Potrivit specialiștilor din Miercurea Ciuc, până în prezent doar 1% dintre bacteriile de pe glob, reprezentând 9.000 de specii, au putut fi cultivate în condiții de laborator, restul fiind necunoscute din punct de vedere științific.

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Stiinta

Ultima oră