Premieră mondială: Operaţie pe ADN pentru vindecarea unor boli

28 Sep 2017 | scris de Gabriela Antoniu
Premieră mondială: Operaţie pe ADN pentru vindecarea unor boli

O operaţie chimică de precizie, pe embrioni umani, a fost realizată pentru prima dată în lume pentru eliminarea unei boli, relatează BBC.

Echipa de cercetători chinezi de la Universitatea Sun Yat-sen a folosit o tehnică numită editare de bază pentru a corecta o singură eroare din cele trei miliarde de "litere" ale codului nostru genetic.

Ei au modificat embrionii creaţi în laborator pentru a elimina beta-talasemia. Embrionii nu au fost implantați. Echipa susţine că printr-o astfel de abordare se poate trata într-o zi o serie de boli moștenite.

Prin editarea bazei sunt modificate blocurile fundamentale ale ADN-ului: cele patru baze adenină, citozină, guanină și timină. Ele sunt cunoscute în mod obișnuit prin literele respective, A, C, G și T. Toate instrucțiunile pentru construirea și funcționarea corpului uman sunt codificate în combinații ale celor patru baze.

Beta-talasemia, o boală care pune viața în pericol, este provocată de o schimbare la o singură bază în codul genetic - cunoscută sub numele de mutație punctuală.

Cercetătorii au scanat ADN-ul pentru a identifica eroarea apoi au convertit un G în  A, corectând defecțiunea. Junjiu Huang, unul dintre cercetători, a declarat pe site-ul BBC News: "Suntem primii care demonstrează fezabilitatea vindecării bolilor genetice în embrionii umani prin sistemul de editare a bazei".

El a spus că studiul lor deschide noi căi pentru tratarea pacienţilor şi prevenirea naşterii copiilor cu beta-talasemie, "şi chiar a altor boli moştenite". Experimentele au fost efectuate pe țesuturile luate de la un pacient cu tulburări de sânge și pe embrioni umani realizați prin clonare.

Editarea bazei este o formă avansată de editare a genelor cunoscută sub numele de Crispr, care revoluționează deja știința. Crispr rupe ADN-ul, iar când organismul încearcă să repare ruptura, dezactivează un set de instrucțiuni numite genă. Este, de asemenea, o oportunitate de a introduce noi informații genetice.

Profesorul David Liu, un pionier în  editarea de bază la Universitatea Harvard, descrie abordarea ca fiind "chirurgie chimică". El spune că tehnica este mai eficientă și are mai puține efecte secundare nedorite decât Crispr.

 "Aproximativ două treimi din variantele genetice umane cunoscute asociate cu boala sunt mutații punctuale. Astfel, editarea de bază are potențialul de a corecta în mod direct sau de a reproduce în scopuri de cercetare numeroase mutații patogene", a declarat Liu pentru BBC..

Grupul de cercetare de la Universitatea Sun Yat-sen din Guangzhou a ţinut prima pagină a ziarelor, fiind primul care a folosit Crispr pe embrioni umani.

Profesorul Robin Lovell-Badge, de la Institutul Francis Crick din Londra, a descris unele părți din ultimul lor studiu drept "ingenios". El s-a întrebat însă  de ce nu s-au făcut mai multe cercetări pe animale înainte de a trece direct la embrioni umani și a spus că regulile privind cercetarea embrionară în alte țări ar fi fost "mai exigente".

Studiul, publicat în Protein și Cell, este ultimul exemplu al abilității crescânde a oamenilor de știință de a manipula ADN-ul uman. Această tehnică a provocat o profundă dezbatere etică și societală despre ceea ce este și nu este acceptabil în eforturile de prevenire a bolilor.

Prof. Lovell-Badge a mai spus că e puțin probabil ca aceste abordări să fie utilizate clinic în curând. "Ar trebui să existe mult mai multe dezbateri, care să acopere etica și cum ar trebui să fie reglementate aceste abordări. Și în multe țări, inclusiv în China, trebuie să existe mecanisme mai robuste pentru reglementare, supraveghere și urmărire pe termen lung", a conchis el.

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Stiinta

Ultima oră