Misterul scheletului de extraterestru a fost descifrat

23 Mar 2018 | scris de Gabriela Antoniu
Misterul scheletului de extraterestru a fost descifrat

Aproape cu două decenii în urmă, un colecționar amator a găsit ceva uimitor în deșertul Atacama din nordul Chile: un schelet umanoid înalt de 15,2 centimetri, relatează uk.businessinsider.com

Deşi avea caracteristici umane, scheletul prezenta unele particularități, cum ar fi craniul alungit şi ascuţit în creştet, ochi mari și zece coaste în loc de 12. În anii care au urmat, scheletul, numit Ata, a devenit subiectul unor zvonuri și speculații agresive, unele sugerând că ar putea fi o formă de viață extraterestră.

Acum oamenii de ştiinţă cred că au descifrat  misterul scheletului, iar concluziile lor au mai mult de-a face cu genetica decât cu extratereştrii.

O echipă de oameni de știință de la Stanford și de la Universitatea din California, San Francisco au analizat ADN-ul scheletului și au descoperit că Ata era, de fapt, o femeie și avea legături strânse cu populația locală.

După reconstruirea genomului lui Ata, cercetătorii au descoperit că aceasta a trăit cu aproximativ de 500 de ani în urmă - probabil în secolul al XVI-lea - și că a avut strămoși europeni, ceea ce înseamnă că a trăit după colonizarea Americii de Sud.

Unde lucrurile devin ciudate.

Într-o lucrare nouă din revista Genome Research, oamenii de știință, conduşi de Sanchita Bhattacharya, Garry Nolan și Atul Butte, au descoperit că oasele lui Ata aveau un nivel de dezvoltare specific vârstei de 6 ani, deși avea dimensiunea unui făt.

Ata, au descoperit oamenii de știință, suferea de o mulțime de mutații genetice - dar nu au putut să indice o anumită boală. Multe dintre mutațiile specifice ale lui Ata erau, de asemenea, complet necunoscute oamenilor de știință, ceea ce i-a determinat să creadă că Ata le-a moștenit, deși structura osoasă era bine dezvoltată în alte părţi ale corpului.

Cercetătorii au identificat la Ata 54 de mutații care i-ar fi putut afecta structura scheletului. Aceste mutații au fost asociate cu tulburări osoase, cum ar fi displazia scheletului, anomaliile nervurilor și nanismul.

"Am fost uimită de cât de multe poţi afla dintr-o amprentă genetică", a declarat Bhattacharya pentru The New York Times.

Deşi e nevoie de mai multe cercetări pentru a descoperi cauzele deformărilor osoase de care a suferit Ata, este posibil ca bebelușii născuţi în epoca modernă să sufere de boli similare.

Foto: uk.businessinsider.com

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Stiinta

Ultima oră