Administrația președintelui Donald Trump poartă negocieri avansate cu Danemarca și Groenlanda pentru deschiderea a trei noi baze militare americane în sudul teritoriului arctic, potrivit unor oficiali familiarizați cu discuțiile. Demersul vine după criza diplomatică provocată de declarațiile lui Trump privind posibilitatea preluării Groenlandei „pe calea ușoară sau pe calea grea” și reflectă interesul strategic tot mai mare al Washingtonului pentru controlul rutelor maritime și contracararea influenței Rusiei și Chinei în Atlanticul de Nord și în regiunea arctică, confrom BBC
Statele Unite poartă negocieri regulate cu Danemarca pentru extinderea prezenței sale militare în Groenlanda, potrivit mai multor oficiali familiarizați cu discuțiile, iar tratativele dintre cele două părți au avansat în ultimele luni.
Oficialii americani urmăresc deschiderea a trei noi baze în sudul teritoriului, parte semiautonomă a Danemarcei, în timp ce încearcă să rezolve criza diplomatică provocată de președintele Donald Trump atunci când acesta a amenințat că va prelua Groenlanda prin forță.
Trump a declarat în ianuarie că SUA ar trebui să „dețină” Groenlanda pentru a împiedica Rusia sau China să o preia. El a spus că acest lucru se poate întâmpla „pe calea ușoară” sau „pe calea grea”.
Casa Albă a confirmat că administrația americană poartă discuții la nivel înalt cu Groenlanda și Danemarca, însă a refuzat să ofere detalii despre negocieri. Un oficial al Casei Albe a declarat pentru BBC că administrația este foarte optimistă că discuțiile merg în direcția corectă.
Danemarca și-a exprimat anterior disponibilitatea de a discuta despre baze militare americane suplimentare în Groenlanda, iar Ministerul danez de Externe a confirmat că negocierile cu SUA sunt în desfășurare. „Există un canal diplomatic activ cu Statele Unite. Ministerul Afacerilor Externe nu va oferi mai multe detalii în acest moment”, a declarat un purtător de cuvânt.
Oficialii americani au propus un aranjament prin care cele trei noi baze militare să fie desemnate oficial drept teritoriu suveran american, potrivit unei surse familiarizate cu negocierile.
Bazele ar urma să fie amplasate în sudul Groenlandei și s-ar concentra în principal pe supravegherea potențialelor activități maritime rusești și chineze într-o zonă din Atlanticul de Nord dintre Groenlanda, Islanda și Regatul Unit, cunoscută sub numele de GIUK Gap, au declarat oficialii care au vorbit cu BBC.
Cele două părți nu au ajuns încă la un acord formal, iar numărul final al bazelor ar putea suferi modificări, au precizat sursele. Una dintre noile baze ar urma să fie amplasată cel mai probabil la Narsarsuaq, pe locul unei foste baze militare americane care includea un mic aeroport.
Orice alte noi baze militare ar urma probabil să fie construite tot pe amplasamente din Groenlanda care dispun deja de infrastructură existentă, precum piste de aterizare sau porturi, ce pot fi modernizate la costuri mai reduse decât construirea unor facilități complet noi, au explicat analiștii.
Oficialii americani nu au ridicat în cadrul negocierilor posibilitatea preluării controlului asupra Groenlandei prin forță, scenariu respins public atât de Danemarca, cât și de NATO.
În ciuda amenințărilor lui Trump, cele două state au lucrat activ în ultimele luni pentru a ajunge la un acord.
Discuțiile au fost limitate la un grup restrâns de oficiali la Washington, care au făcut progrese negociind departe de atenția publică, în timp ce administrația americană era concentrată pe războiul din Iran.
Generalul Gregory Guillot, comandantul US Northern Command, a oferit în martie o imagine generală a negocierilor în cadrul unei audieri în Congres. El a declarat că SUA urmăresc deschiderea unor noi baze, însă sursele apropiate discuțiilor au oferit detalii suplimentare care descriu întâlniri regulate la nivel înalt ce au progresat în ultimele luni.
Acest efort diplomatic sensibil este coordonat de Michael Needham, un înalt oficial al Departamentului de Stat însărcinat cu elaborarea unui acord care să îl satisfacă pe Trump, respectând în același timp liniile roșii ale Danemarcei privind protejarea frontierelor sale.
„Needham conduce dosarul Groenlanda”, a declarat un diplomat de rang înalt familiarizat cu negocierile. În culise, a spus acesta, administrația „abordează problema foarte profesionist”.
Echipele s-au întâlnit de cel puțin cinci ori de la mijlocul lunii ianuarie. Needham este de regulă însoțit de unul sau doi oficiali americani din Departamentul de Stat sau Consiliul Național de Securitate, au declarat mai multe surse. Interlocutorii săi sunt Jesper Møller Sørensen și Jacob Isbosethsen.
Trimisul special al lui Trump pentru Groenlanda, guvernatorul republican al Louisianei Jeff Landry, nu a participat la negocieri și este în mare parte absent din procesul diplomatic, potrivit a trei surse.
„Ar fi trebuit să joace mai degrabă rolul unui susținător vocal al ideii că ne putem impune prin forță și prelua Groenlanda ca activ strategic de securitate”, a declarat un apropiat al lui Landry, care a cerut să rămână anonim. Landry „nu a participat niciodată la negocierile propriu-zise”.
Biroul lui Landry nu a răspuns solicitărilor de comentarii.
În prezent, SUA au o singură bază militară în Groenlanda, față de aproximativ 17 facilități militare în perioada de vârf a Războiului Rece. Baza Spațială Pituffik este situată în nord-vestul Groenlandei — aceasta monitorizează rachete pentru NORAD, însă nu este configurată pentru supraveghere maritimă.
Unii oficiali actuali și foști oficiali, precum și experți în securitate arctică, au declarat pentru BBC că Washingtonul și-ar fi putut promova interesele în Groenlanda fără să amenințe atât de dur un aliat NATO.
„De ce să ameninți un aliat cu o operațiune militară sau cu o invazie, când ceea ce îți dorești poate fi negociat relativ ușor?”, a declarat un fost înalt oficial american din domeniul apărării.
Alții au lăudat însă cooperarea dintre SUA și Danemarca.
„Oriunde SUA și aliații noștri lasă un vid, acel vid este adesea umplut de China și Rusia”, a declarat pentru BBC generalul în retragere Glen VanHerck, care a condus Northern Command și NORAD între 2020 și 2024.
În spatele ușilor închise, negociatorii încearcă să ajungă la un compromis în cadrul unui acord de securitate vechi de decenii dintre SUA și Danemarca.
Pactul din 1951 oferă Statelor Unite libertate largă pentru extinderea operațiunilor militare în Groenlanda. Guvernul danez trebuie să aprobe orice extindere militară americană pe teritoriu, însă Danemarca a sprijinit istoric operațiunile militare americane acolo și nu a respins niciodată o solicitare americană de extindere a prezenței sale, afirmă experții în securitate arctică.
Reprezentanții guvernului Groenlandei la Washington au refuzat să comenteze. Departamentul de Stat al SUA a refuzat, de asemenea, să ofere declarații.
Trump și-a exprimat interesul pentru obținerea unui acces american mai amplu în Groenlanda încă din primul său mandat prezidențial. Însă interesul reînnoit manifestat la începutul acestui an a provocat o criză diplomatică ce a evidențiat tensiunile dintre NATO și administrația Trump.
