O însoțitoare de bord din Haarlem a fost internată și plasată în izolare la Amsterdam UMC după o posibilă infectare cu hantavirus, în urma contactului cu o pasageră olandeză de 69 de ani decedată în Johannesburg. Cazul este investigat de autoritățile sanitare olandeze, în contextul unei situații epidemiologice mai largi care implică focare la bordul unei nave de croazieră și mai multe evacuări medicale în Europa. Deși simptomele stewardesei sunt ușoare, perioada lungă de incubație a virusului obligă la monitorizare atentă a tuturor persoanelor expuse, scrie RTLInfo
O însoțitoare de bord din Haarlem a fost internată în spital din cauza unei posibile infectări cu hantavirus. Ea intrase în contact, la Johannesburg (Africa de Sud), cu o femeie olandeză în vârstă de 69 de ani, care a murit ulterior din cauza infecției.
Insotitoarea de bord prezintă simptome ușoare și se află în izolare la Amsterdam UMC, unde este supusă unor teste medicale.
Ea a fost preluată de ambulanță de la domiciliu în cursul serii de ieri. Informația a fost confirmată pentru RTL Nieuws de Ministerul Sănătății, Bunăstării și Sportului din Țările de Jos.
Pasagera de 69 de ani a murit pe 26 aprilie la Johannesburg din cauza hantavirusului. Cu o zi înainte, aceasta se aflase „pentru scurt timp” la bordul unui zbor KLM în orașul sud-african. „Din cauza stării de sănătate a pasagerei la acel moment, echipajul a decis să nu o accepte la bordul zborului”, a transmis KLM într-un comunicat.
Izolare
Este vorba despre un zbor care a decolat pe 25 aprilie la ora 23:15 din Johannesburg către Amsterdam. După ce pasagera a fost coborâtă din avion, aeronava a continuat cursa spre Țările de Jos.
Ulterior s-a confirmat că o stewardesă aflată la bord a fost transportată la Spitalul Universitar din Amsterdam cu simptome ușoare. În prezent se află în izolare și este testată pentru prezența virusului.
Perioada dintre infectare și apariția bolii poate varia, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică din Țările de Jos (RIVM), între câteva zile și până la șaizeci de zile. De obicei, aceasta este de două până la patru săptămâni.
Pasagerii aflați la bordul acestui zbor vor fi informați cât mai rapid de serviciile de sănătate publică (GGD). Până în prezent, GGD nu a emis încă un set concret de recomandări privind măsurile pe care pasagerii ar trebui să le ia.
Al doilea avion de evacuare medicală
Între timp, un al doilea avion de evacuare medicală a aterizat pe aeroportul Schiphol. Aeronava a rămas blocată ieri în Insulele Canare din cauza unor probleme tehnice, potrivit presei spaniole. Nu este clar cine se afla la bord: un britanic de 56 de ani sau un cetățean olandez de 41 de ani.
Primul avion de evacuare a aterizat miercuri seară pe Schiphol, având la bord cel puțin un cetățean german în vârstă de 65 de ani. Aceasta era strâns legată de un pasager de pe nava Hondius care a murit anterior. Identitatea celui de-al doilea pacient transportat la spitalul din Leiden nu a fost făcută publică.
Trei decese la bord
Trei persoane aflate pe nava de croazieră au murit după ce s-au îmbolnăvit grav la bord: un cuplu olandez din provincia Friesland și o femeie membră a echipajului din Germania. OMS a anunțat anterior că există un pacient în stare gravă și trei persoane cu simptome ușoare.
Ministerul Sănătății din Africa de Sud a transmis că doi pasageri de pe nava Hondius la care a fost confirmat virusul au fost infectați cu așa-numita tulpină andină. Aceasta provoacă simptome severe, precum febră mare, dificultăți respiratorii, afectări pulmonare grave și insuficiență cardiacă și se poate transmite de la om la om în condiții de contact apropiat.
În prezent, 146 de persoane de 23 de naționalități sunt încă blocate pe navă. Nava se pregătește să părăsească zona Capului Verde și să se îndrepte spre Europa, după ce guvernul spaniol a autorizat acostarea în Insulele Canare.
Ce este un hantavirus?
Hantavirusurile aparțin familiei Hantaviridae, virusuri ARN cunoscute de mult timp de cercetători și prezente pe întreg globul. Distribuția lor depinde de cea a gazdei: rozătoare sălbatice — în special șoareci de câmp — și, mai rar, cârtițe, chițcani sau lilieci, conform Le Figaro
„Fiecărei specii de hantavirus îi corespunde aria geografică a rozătoarelor-gazdă”, explică Anne Lavergne, virusolog la Institutul Pasteur din Guyana Franceză.
În cazul tulpinii andine, gazda este Oligoryzomys longicaudatus, cunoscut drept șobolanul pigmeu cu coadă lungă, prezent în pădurile și zonele umede din Patagonia, în sudul Anzilor.
Hantavirusurile sunt împărțite între cele din Lumea Veche (Europa, Asia, Africa) și cele din Lumea Nouă (America). Primele provoacă în special febre hemoragice cu sindrom renal. Cele din Lumea Nouă, precum hantavirusul Andes, provoacă sindromul cardiopulmonar cu hantavirus, caracterizat în majoritatea cazurilor prin afectări cardiace severe.
Care sunt simptomele?
În prima fază a sindromului cardiopulmonar, pacienții prezintă simptome asemănătoare gripei: febră, dureri de cap, dureri musculare, dureri abdominale și tulburări digestive.
„Apoi boala evoluează către o insuficiență respiratorie fulgerătoare, care necesită ventilație mecanică sau asistență circulatorie”, explică profesorul Hatem Kallel, șeful secției de terapie intensivă de la Spitalul Universitar din Cayenne, Guyana Franceză, unde mai mulți pacienți infectați cu hantavirusuri din Lumea Nouă au fost tratați în ultimii ani.
„Starea pacientului se poate degrada foarte rapid. Aceste semne clinice sunt provocate de o «scurgere capilară»: plasma din vasele de sânge se infiltrează și inundă plămânii.”
Rata mortalității hantavirusurilor din Lumea Nouă este de 30–50%. În cazul tulpinii Andes, mortalitatea este de aproximativ 40%, adică în media hantavirusurilor americane.
Totuși, cazurile sunt mult mai rare — aproximativ 300 în întreaga Americă — comparativ cu miile de cazuri raportate în China pentru hantavirusurile din Lumea Veche, a căror mortalitate variază între 1 și 15%.
Care este perioada de incubație?
Perioada de incubație variază între una și șase săptămâni, potrivit Institutului Pasteur, media fiind de aproximativ două săptămâni.
Tocmai această perioadă relativ lungă până la apariția simptomelor îi face pe experții OMS să creadă că primul pacient s-ar fi putut infecta înainte de îmbarcarea pe navă.
„Având în vedere perioada de incubație a virusului Andes (...), este posibil să fie raportate și alte cazuri”, a avertizat joi Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Cum se transmite?
Contaminarea are loc în principal prin inhalarea de praf sau aerosoli contaminați cu excremente de rozătoare — urină, fecale sau salivă.
„Pacienții se infectează, de exemplu, în grădină, atunci când răscolesc pământ care conține o concentrație mare de particule virale”, explică profesorul Hatem Kallel.
Transmiterea interumană rămâne rară și apare în cazul „contactelor foarte apropiate și prelungite: cazuri familiale sau în mediul spitalicesc, de la pacient la personal medical”, precizează Virginie Sauvage, responsabilă a Centrului Național de Referință pentru hantavirusuri de la Institutul Pasteur.
„În medii închise”, adaugă Anne Lavergne.
Virusul se transmite prin fluide biologice, „în principal prin salivă, prin micro-picături, eventual și prin spermă”.
Există precedente?
Din 1996, au fost raportate câteva cazuri de transmitere interumană a virusului Andes în Argentina și Chile.
Cel mai important episod a avut loc între noiembrie 2018 și februarie 2019, la Epuyén, un sat din provincia Chubut, unde au fost confirmate 34 de cazuri și 11 decese.
Un studiu publicat în 2020 în New England Journal of Medicine arată că virusul s-a răspândit pornind de la trei persoane simptomatice care au participat la adunări numeroase, inclusiv o petrecere aniversară și o înmormântare.
Ancheta epidemiologică și genomică sugerează o transmitere prin inhalarea de picături respiratorii sau aerosoli virali.
Care sunt măsurile de prevenție?
Prevenția se bazează pe evitarea contactului cu rozătoarele și pe o igienă strictă.
Pentru a preveni transmiterea interumană, studiul publicat în NEJM arată eficiența măsurilor de izolare a bolnavilor și a contacților potențiali: rata medie de reproducere a virusului, estimată la 2,12 înaintea măsurilor de control, a scăzut la 0,96 după introducerea acestora.
Există tratament?
În prezent nu există un tratament specific pentru sindromul cardiopulmonar provocat de hantavirus.
Tratamentul este în principal simptomatic și poate include oxigenoterapie.
Pentru tulpina Andes nu există încă un vaccin disponibil, însă unele studii au arătat că tratamentul cu plasmă care conține anticorpi împotriva virusului Andes poate reduce semnificativ mortalitatea în anumite cazuri, potrivit Institutului Pasteur.
Ribavirina, un antiviral, și-a demonstrat utilitatea pentru anumite hantavirusuri din Lumea Veche, însă eficiența sa nu a fost demonstrată pentru formele pulmonare provocate de virusul Andes.
