Fostul președinte Rumen Radev a câștigat alegerile legislative din Bulgaria cu 38% din voturi, consolidând ascensiunea unei tabere politice apropiate de cea a lui Viktor Orbán în Ungaria și Robert Fico în Slovacia. Susținător al unor politici restrictive în materie de migrație, critic al direcției actuale a Uniunii Europene și favorabil reluării unui dialog pragmatic cu Moscova, Radev își asumă o linie politică aflată în opoziție directă cu mainstream-ul pro-european de la Bruxelles. Rezultatul deschide o perioadă de incertitudine politică, în care noul lider trebuie să construiască o majoritate parlamentară într-un peisaj profund fragmentat, conform Le Temps
Cu 38% din voturi, coaliția lui Rumen Radev îi devansează net pe rivali la finalul celui de-al optulea scrutin din ultimii cinci ani. Însă liderul cu poziții pro-ruse și anti-elite va fi nevoit să găsească aliați pentru a guverna cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene.
Coaliția Bulgaria Democrată, condusă de fostul președinte Rumen Radev, s-a clasat detașat pe primul loc la alegerile legislative de duminică, cu 38% din voturi, potrivit sondajelor la ieșirea de la urne. Formațiunea trebuie acum să își asigure o majoritate în parlamentul format din 240 de locuri.
Conservatorii (GERB) ai fostului premier Boiko Borisov, aflați la conducerea guvernului precedent, s-au situat pe locul al doilea cu 16% din voturi, urmați de liberalii din PP-DB (14%).
Rezultatul redesenează configurația politică necesară formării unui guvern în această țară balcanică, aflată la al optulea scrutin în cinci ani, chiar dacă Rumen Radev, în vârstă de 62 de ani, nu a desemnat încă niciun partener de coaliție. La sediul partidului său, acesta a fost întâmpinat de aplauzele echipei sale. „A obținut de două ori mai mult sprijin decât GERB, care înregistrează un scor mult mai slab decât se aștepta”, a declarat pentru AFP Boryana Dimitrova, de la institutul de sondare Alpha Research.
Potrivit acesteia, discuțiile privind scenariile de guvernare vor fi posibile doar după clarificarea numărului de partide care trec pragul electoral de 4% pentru intrarea în noul parlament. Radev „a atras o parte din electoratul partidului pro-Kremlin Vazrazhdane”, datorită pozițiilor sale pro-ruse și anti-elite, a explicat politologul Teodor Slavev pentru AFP.
Fost general al forțelor aeriene, Radev își propune să pună capăt crizei politice care afectează din 2021 cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene. Proteste masive anticorupție au dus atunci la căderea conservatorului Boiko Borisov, aflat la putere timp de aproape zece ani, iar de atunci s-au succedat guverne fragile de coaliție.
„Relații pragmatice” cu Moscova
Rumen Radev a susținut deschis manifestațiile, iar după ce a votat la Sofia a declarat că Bulgaria are „o șansă istorică de a rupe definitiv cu modelul oligarhic”. Favorabil reluării dialogului cu Moscova, el a afirmat și că își dorește „relații pragmatice cu Rusia, bazate pe respect reciproc”.
La conducerea statului între 2017 și 2026, acesta a demisionat în ianuarie pentru a candida la legislative. Critic al politicii energetice a UE, el a declarat că împărtășește pozițiile Ungariei și Slovaciei privind livrările de arme către Ucraina, considerând că „nu vede interesul pentru o țară săracă de a plăti acest cost”.
Totuși, a ținut să precizeze vineri, la televiziunea bTV, că nu va „impune veto” la Bruxelles, conștient de beneficiile apartenenței Bulgariei, stat cu 6,5 milioane de locuitori, la blocul comunitar din 2007.
Formarea unei majorități rămâne incertă
Radev, care trebuie acum să construiască o majoritate în parlamentul de 240 de locuri, a exclus înainte de alegeri o alianță cu Boiko Borisov, invocând „dezacorduri privind corupția”. În ceea ce privește PP-DB, el nu respinge complet colaborarea, dar nu împărtășește viziunea sa asupra „problemelor geopolitice”, a subliniat Boryana Dimitrova.
După ce a votat în orașul natal Bankya, din apropierea Sofiei, Boiko Borisov a reamintit „poziția extrem de pro-europeană” a partidului său, subliniind sprijinul pentru Ucraina și pentru Bruxelles.
În ultimele săptămâni, poliția a intensificat operațiunile și a confiscat peste un milion de euro, bani despre care autoritățile susțin că erau destinați influențării votului. Sute de persoane au fost arestate, inclusiv consilieri locali și primari. Formațiunile politice au îndemnat alegătorii să participe masiv la vot pentru a reduce impactul voturilor cumpărate.
