Organizația Mondială a Sănătății caută un succesor pentru directorul general Tedros Adhanom Ghebreyesus, iar Germania îl propune printre favoriți pe Karl Lauterbach, fostul ministru al sănătății care a condus țara în perioada pandemiei de COVID-19. Gestionarea crizei sanitare sub mandatul său, marcată de haos, recomandări contradictorii și politici criticate pentru severitate excesivă, face ca numele său să fie intens discutat la nivel internațional, stârnind atât sprijin, cât și controverse privind competența sa pentru cel mai înalt post din sănătatea globală, scrie NZZ.
Postul de director general al OMS va rămâne vacant în 2027, după ce Tedros Adhanom Ghebreyesus își va încheia cel de-al doilea mandat și nu va candida pentru unul nou. Pregătirile pentru alegerea succesorului au început deja, iar doi germani sunt considerați favoriți. Conform unei liste de candidați circulată în cercurile OMS și obținută de NZZ, sunt nominalizați fostul ministru german al sănătății Karl Lauterbach (SPD) și Paul Zubeil, expert în politici internaționale de sănătate în cadrul Ministerului Sănătății din Germania și partener al reprezentantului german pentru combaterea drogurilor, Hendrik Streeck (CDU). Informația a fost raportată inițial de Deutschlandfunk.
În următoarele săptămâni începe faza de nominalizare, iar până în toamnă Germania trebuie să-și stabilească candidații. Guvernul federal își dorește un german la conducerea OMS. De asemenea, politicianul CDU Sascha van Beek, deputat și responsabil pentru sănătate în Bundestag, susține pentru NZZ alegerea unui german la șefia organizației: „Germania a avut întotdeauna un rol puternic în sănătatea globală și este, în prezent, cel mai mare contributor financiar la OMS”.
Postul este de o importanță majoră: „Astăzi există mult mai multe amenințări sanitare transfrontaliere decât acum câțiva ani. Pe lângă pandemii, germenii multirezistenți și antibioticele reprezintă subiecte globale majore.” Germania, ca important centru farmaceutic, ar putea „să influențeze medicina modernă la scară largă”. Și politicianul SPD Serdar Yüksel consideră corect ca Germania să încerce o candidatură: „Având în vedere retragerea Statelor Unite din OMS, este logic și necesar ca Germania să-și extindă implicarea”, a declarat el pentru NZZ.
Candidat german cu șanse mari
Ministrul german de externe Johann Wadephul consideră și el benefic ca Germania să ocupe mai multe posturi de conducere în organizațiile ONU: „Pentru viitor trebuie să fie clar: Germania vrea să aibă loc la masa Națiunilor Unite”, a spus creștin-democratul în ianuarie, în SUA. Recent, Germania nu a reușit să obțină conducerea Înaltului Comisariat pentru Refugiați al ONU (UNHCR).
Postul de director general al OMS are o importanță geostrategică. După ieșirea SUA din OMS, Germania a preluat rolul de cel mai mare contributor de stat, acoperind până la 10% din bugetul OMS. În 2024 și 2025, contribuțiile germane s-au ridicat la 323 milioane de dolari. Este probabil ca un candidat german să aibă astfel șanse mari. La sfârșitul lunii ianuarie, OMS a trebuit să gestioneze oficial ieșirea SUA, contribuțiile fiind deja suspendate imediat după preluarea mandatului de Donald Trump.
Lauterbach? „Nu este cartea de vizită a Germaniei”
Statele Unite și-au lăsat însă deschisă posibilitatea revenirii în OMS, cu condiția ca postul de șef să fie preluat de un american. Alegerea unui german la conducerea OMS ar face o revenire a SUA mai puțin probabilă. Aceasta ar fi aproape exclusă dacă Karl Lauterbach ar ajunge în fruntea organizației. Secretarul american al sănătății Robert Kennedy a criticat de mai multe ori politica lui Lauterbach în timpul pandemiei.
Motivul invocat de administrația Trump pentru retragere a fost atitudinea OMS în anii pandemiei, în special recomandările privind lockdown-urile, purtarea măștilor și obligativitatea vaccinării. În Germania, unii consideră că moștenirea lăsată de Lauterbach în timpul pandemiei reprezintă un impediment pentru postul de la OMS. „Mandatul lui Lauterbach a fost marcat de haos, minciuni și politici de sănătate catastrofale. Nu este cartea de vizită a Germaniei”, apreciază Wolfgang Kubicki, vicepreședinte FDP, pentru NZZ. În CDU se susține, de asemenea, că fostul ministru nu este candidatul dorit.
OMS și-a consolidat competențele prin noul tratat pandemic, permițând șefului să declare „starea de urgență pandemică” ca nivel maxim de alertă și să emită recomandări. Noul nivel de alertă trebuie comunicat mai rapid și mai clar decât anterior, pentru a crește presiunea asupra statelor membre să-și activeze planurile de urgență și să aplice recomandările OMS.
Salariu: aproape 300 000 de dolari – net de taxe
Postul de director general al OMS este influent, semnificativ din punct de vedere al politicilor de sănătate și bine plătit: 293 000 de dolari anual, fără impozite. Șansele lui Lauterbach sau Zubeil vor fi clarificate la sfârșitul lunii mai, când 12 noi țări vor fi alese în Consiliul Executiv OMS, organism care votează pentru șef și este dominat de state mici și emergente, favorizând astfel candidați precum ei.
Printre posibilii concurenți se numără și Hanan Balkhy (Arabia Saudită), director regional OMS, epidemiologul norvegian Cathrine M. Lofthus, belgianul Hans Henri P. Kluge și expertul brazilian Jarbas Barbosa.
Unii experți pun sub semnul întrebării alegerea unui german. Epidemiologul german Klaus Stöhr, fost lider al mai multor comitete OMS timp de 15 ani, spune: „Organizația este justificat interesată de candidați care cunosc realitățile din țările în curs de dezvoltare și care sunt, în același timp, greutăți politice. Aceasta nu se aplică în mod clar candidaților germani.”
Nominalizarea finală va fi stabilită de Cancelarie, Ministerul Sănătății și Ministerul de Externe, pe baza propunerilor venite de la Ministerul Sănătății. Oficialii afirmă că discuțiile includ partenerii internaționali pentru a asigura o succesiune adecvată, păstrând OMS funcțională și reprezentarea perspectivei germane și europene. În prezent, nici Lauterbach, nici Zubeil nu au făcut declarații pentru NZZ.
