România a adus pentru prima dată în istoria sa în fața Consiliului de Securitate al ONU o chestiune pe care o consideră o amenințare directă la adresa securității naționale, după ce o dronă rusească încărcată cu explozibili s-a prăbușit asupra unui bloc de locuințe din Galați, rănind două persoane. În cadrul unei ședințe de urgență convocate la solicitarea Bucureștiului, Statele Unite, Uniunea Europeană și mai multe state membre NATO au condamnat Rusia, în timp ce Moscova a respins acuzațiile și a cerut o anchetă „obiectivă și imparțială”.
În deschiderea reuniunii, reprezentanta ONU pentru afaceri politice, Kayoko Gotoh, a avertizat că incidentul de la Galați reprezintă o nouă etapă periculoasă în războiul din Ucraina și confirmă riscul extinderii conflictului dincolo de frontierele celor două state aflate în război.
Oficialul ONU a amintit că, în noaptea de 28 spre 29 mai, o dronă înarmată a explodat la ultimul etaj al unui bloc cu zece etaje din Galați, provocând rănirea unei femei și a unui copil. Deși spațiul aerian românesc a mai fost încălcat de drone de la începutul războiului, acesta este primul incident soldat cu victime.
Potrivit ONU, evenimentul se înscrie într-o tendință îngrijorătoare de creștere a incursiunilor dronelor în spațiul aerian și apele teritoriale ale statelor vecine Ucrainei și Rusiei, pe fondul intensificării atacurilor de ambele părți ale conflictului.
România: „Gravitatea faptelor și responsabilitatea autorului sunt clare”
Ministrul român de Externe, Oana-Silvia Țoiu, a declarat că momentul este unul fără precedent pentru diplomația românească.
„Seriozitatea acestui moment nu poate fi exagerată”, a afirmat Oana Toiu, subliniind că este pentru prima dată de la înființarea ONU când România solicită o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate privind o amenințare directă la adresa propriei securități.
Ea a precizat că România a înregistrat peste 40 de încălcări ale spațiului său aerian de către drone rusești doar în cursul anului 2026, însă acesta este primul caz în care au existat victime civile.
Țoiu a prezentat concluziile anchetei tehnice românești, potrivit cărora există dovezi „clare și concludente” că drona care a lovit Galațiul era un aparat rusesc de tip „Geran-2”, model utilizat frecvent de armata rusă în atacurile asupra Ucrainei.
„Gravitatea acțiunii și responsabilitatea autorului sunt clare”, a declarat ministrul, adăugând că România va continua să susțină Ucraina și că presiunea diplomatică asupra Rusiei trebuie intensificată pentru a pune capăt războiului.
Statele Unite reafirmă angajamentul NATO
Reprezentantul american, Dan Negrea, a transmis un mesaj ferm de sprijin pentru România și pentru Alianța Nord-Atlantică.
„Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”, a declarat oficialul american, reafirmând angajamentul Washingtonului față de securitatea aliaților săi.
El a adăugat că Statele Unite sunt pregătite să facă tot ceea ce este necesar pentru a pune capăt războiului „o dată pentru totdeauna”.
Uniunea Europeană anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei
În intervenția sa, ambasadorul Uniunii Europene, Stavros Lambrinidis, a afirmat că încălcările repetate ale spațiului aerian european de către Rusia nu fac decât să consolideze hotărârea Bruxellesului de a sprijini Ucraina.
Potrivit acestuia, Uniunea Europeană intenționează să intensifice sancțiunile împotriva Moscovei și să continue cooperarea cu partenerii internaționali pentru a crește presiunea asupra Kremlinului.
Oficialul european a anunțat, de asemenea, accelerarea măsurilor de consolidare a apărării flancului estic al Uniunii și întărirea capacităților de protecție a frontierelor terestre, aeriene și maritime ale statelor membre.
Statele europene condamnă Rusia și își reafirmă sprijinul pentru Ucraina
Reprezentanții mai multor state europene au condamnat incidentul de la Galați și au exprimat solidaritate cu România.
Ambasadoarea Letoniei, Sanita Pavļuta-Deslandes, a declarat că Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru riscurile și consecințele acțiunilor sale militare și a cerut o încetare imediată și necondiționată a focului.
La rândul său, ambasadoarea Danemarcei, Christina Markus Lassen, a afirmat că încălcările spațiului aerian european de către drone și avioane rusești au devenit tot mai frecvente pe parcursul războiului și a anunțat continuarea sprijinului politic, militar și economic pentru Ucraina.
Rusia respinge acuzațiile și contestă versiunea Bucureștiului
Ambasadorul rus la ONU, Vassily Nebenzia, a respins acuzațiile formulate împotriva Moscovei și a susținut că reuniunea Consiliului de Securitate urmărește să genereze „o nouă campanie mediatică anti-rusă”.
Nebenzia a confirmat că forțele ruse au efectuat atacuri asupra unor obiective militare din zona portului Reni, în regiunea Odesa, însă a contestat concluziile privind incidentul de la Galați.
Potrivit diplomatului rus, o dronă cu o încărcătură explozivă de aproximativ 50 de kilograme ar fi provocat distrugeri mult mai mari decât cele observate în fotografiile făcute publice după incident.
El a cerut desfășurarea unei anchete „obiective și imparțiale” și a acuzat statele occidentale că atribuie în mod automat responsabilitatea Rusiei înainte de finalizarea investigațiilor.
Totodată, Nebenzia a încercat să deplaseze discuția către atacurile ucrainene asupra Rusiei și către situația de la Centrala Nucleară Zaporojie, unde Moscova acuză Ucraina de acțiuni care ar putea pune în pericol securitatea instalației nucleare.
Ucraina: atacul asupra României trebuie să devină un punct de cotitură
Ambasadorul Ucrainei la ONU, Andrii Melnyk, a declarat că reprezentantul Federației Ruse continuă „să repete aceeași placă veche”, însă nimeni din Consiliu nu mai poate avea încredere în afirmațiile sale.
Ucraina are deplină încredere în concluziile autorităților române potrivit cărora a fost vorba într-adevăr de o dronă rusească, a subliniat el, adăugând: „Ceea ce s-a întâmplat în România nu este un incident izolat”.
El a atras atenția că posturile de televiziune din Rusia difuzează în prime-time apeluri explicite la lovirea unor capitale europene importante, precum Londra, Paris și Berlin.
Potrivit diplomatului ucrainean, recentul atac asupra României a fost o „lovitură cinică dublă”, care testează determinarea statelor vecine și vizează în același timp un oraș românesc cu o semnificație istorică pentru Ucraina, fiind locul de odihnă al unui fost conducător ucrainean.
„Acest incident ar trebui să devină un punct de cotitură — cel mai sigur cer al României începe cu protejarea mai eficientă a cerului Ucrainei”, a afirmat el.
Prima reuniune ONU convocată de România pentru propria securitate
Ședința Consiliului de Securitate a fost convocată după ce România a transmis pe 29 mai o scrisoare oficială către ONU prin care solicita discutarea de urgență a incidentului de la Galați.
Cererea Bucureștiului a fost susținută de membrii europeni ai Consiliului de Securitate – Danemarca, Franța, Grecia, Letonia și Regatul Unit.
Reuniunea a evidențiat preocuparea crescândă a aliaților occidentali față de riscul ca războiul dintre Rusia și Ucraina să producă incidente directe pe teritoriul statelor membre NATO și ale Uniunii Europene, în contextul intensificării atacurilor cu drone și rachete în regiunea Mării Negre.
