Uniunea Europeană ia în calcul modificarea regimului de protecție temporară acordat refugiaților ucraineni, inclusiv prin excluderea bărbaților de vârstă militară din viitoarele prelungiri ale programului. Potrivit unor documente interne consultate de Euractiv, mai multe state membre consideră că actualul mecanism trebuie adaptat pentru a sprijini efortul de război al Ucrainei și pentru a contribui la refacerea resurselor umane ale țării. Eventualele restricții ar urma să se aplice doar noilor solicitanți, în contextul în care peste 4,3 milioane de cetățeni ucraineni beneficiază în prezent de protecție temporară pe teritoriul Uniunii Europene, scrie Euractiv
Statele membre ale Uniunii Europene analizează posibilitatea excluderii bărbaților ucraineni apți pentru serviciul militar din orice viitoare prelungire a regimului de protecție temporară al UE, care a permis până acum primirea a peste patru milioane de persoane refugiate din calea invaziei ruse.
Propunerea a apărut în cadrul discuțiilor privind viitorul Directivei privind Protecția Temporară (TPD), care le permite cetățenilor ucraineni să locuiască și să lucreze oriunde în Uniunea Europeană fără a trece prin sistemele naționale de azil. Acest regim, activat după invazia rusă pe scară largă din 2022, este în prezent valabil până în martie 2027, în urma unei prelungiri convenite anul trecut.
Potrivit unui document intern al Consiliului UE consultat de Euractiv, una dintre opțiunile aflate în discuție este prelungirea protecției temporare, dar cu restrângerea domeniului său de aplicare, inclusiv prin „excluderea bărbaților de vârstă militară” sau a persoanelor care nu au părăsit Ucraina în mod legal.
O astfel de restricție s-ar aplica noilor solicitanți care cer acordarea statutului de protecție temporară.
Euractiv relata încă din luna martie că statele membre ale UE analizează o nouă prelungire a acestui mecanism, ceea ce ar putea duce la menținerea sa pentru al șaselea an consecutiv.
Anul trecut, Comisia Europeană a îndemnat guvernele naționale să se pregătească pentru eliminarea treptată a programului. În 2024, executivul european a adoptat recomandări privind o „tranziție coordonată” către statute juridice mai stabile, însă progresele înregistrate până acum au fost inegale.
Mai multe guverne și-au exprimat îngrijorarea că „o proporție tot mai mare a noilor sosiți este formată din bărbați de vârstă militară”. Potrivit documentului, unele state consideră că actualul cadru ar trebui revizuit „și în interesul Ucrainei”, atât pentru a sprijini rezistența țării împotriva Rusiei, cât și pentru a facilita viitoarele eforturi de reconstrucție.
Ucraina se confruntă cu o penurie tot mai accentuată de forță de muncă și cu dificultăți în recrutarea de personal militar, pe măsură ce războiul cu Rusia intră în al cincilea an. În 2024, Kievul a redus vârsta de mobilizare de la 27 la 25 de ani și a introdus măsuri menite să îmbunătățească recrutarea și evidența militară.
Viitorul acestui mecanism va fi discutat de miniștrii responsabili de migrație în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din această săptămână, unde aceștia urmează să ofere orientări politice privind pașii următori. Orice prelungire sau modificare a regimului va trebui însă propusă oficial de Comisia Europeană.
Până în prezent, Comisia s-a abținut să precizeze dacă intenționează să propună oficial o nouă prelungire. Întrebat pe această temă, un purtător de cuvânt al instituției a declarat pentru Euractiv că discuțiile cu guvernele naționale sunt încă în desfășurare.
În martie 2026, aproximativ 4,33 milioane de cetățeni ucraineni beneficiau de statut de protecție temporară în Uniunea Europeană. Cele mai mari comunități se aflau în Germania (1,27 milioane de persoane), Polonia (961.405) și Cehia (379.820).
Aceste trei state găzduiau peste 98% din totalul beneficiarilor. Dintre persoanele aflate sub protecție temporară, 43,3% erau femei, 30,1% copii și 26,6% bărbați adulți.
