Parlamentul European a adoptat astăzi 12 februarie 2026, o rezoluție care recomandă recunoașterea bărbaților care se identifică drept femei ca fiind, legal și social, femei. Documentul, parte a priorităților UE pentru cea de-a 70-a sesiune a Comisiei ONU pentru Statutul Femeii, a generat dezbateri intense privind protecția femeilor biologice și eficiența politicilor de egalitate de gen. Votul europarlamentarilor români a reflectat diviziunile interne, între susținătorii rezoluției din partidele progresiste și cei conservatori care au criticat prevederile ca fiind o amenințare la adresa siguranței și drepturilor femeilor reale.
Parlamentul European a votat astăzi, în sesiunea plenară de la Strasbourg, o recomandare către Consiliu privind prioritățile Uniunii Europene pentru cea de-a 70-a sesiune a Comisiei ONU pentru Statutul Femeii (CSW70), programată în martie 2026 la New York. Documentul, cu referința A10-0010/2026, include o prevedere controversată: „sublinierea importanței recunoașterii complete a femeilor trans ca femei”, considerând că includerea acestora este esențială pentru eficacitatea politicilor de egalitate de gen.
Rezoluția, raportată de Lina Gálvez (S&D, Spania) din Comisia pentru Drepturile Femeilor și Egalitatea de Gen (FEMM), a fost adoptată cu 363 de voturi pentru, 71 împotrivă și 81 de abțineri, conform listelor de vot nominal publicate de Parlamentul European. Este important de menționat că rezoluția nu are caracter obligatoriu, ci reprezintă o poziție politică non-binding, menită să ghideze delegația UE la ONU și să exercite presiune asupra Comisiei Europene și statelor membre pentru integrarea acestor priorități în strategiile viitoare, inclusiv în planul de egalitate de gen 2026‑2030.
Conținutul rezoluției și punctele cheie
Raportul reafirmă angajamentul UE față de egalitatea de gen, accesul la justiție pentru femei și combaterea violenței de gen, inclusiv violența online. Printre recomandările esențiale se numără:
-
Reafirmarea angajamentului UE în acțiunile externe, cu finanțare adecvată și combaterea opoziției anti-gen;
-
Implicarea completă a Parlamentului în pozițiile UE la CSW70;
-
Promovarea accesului universal la justiție, cu ajutor juridic și tribunale specializate pentru cazurile de violență de gen;
-
Recunoașterea și combaterea violenței împotriva femeilor, inclusiv online, și promovarea Convenției de la Istanbul.
Paragraful (y) a generat cele mai aprinse dezbateri, afirmând explicit:
„Subliniază importanța recunoașterii complete a femeilor trans ca femei, notând că includerea lor este esențială pentru eficacitatea politicilor de egalitate și anti-violență; solicită acces egal al acestora la serviciile de protecție și sprijin.”
Criticii susțin că această prevedere ar putea dilua protecțiile specifice pentru femeile biologice, afectând spații precum închisorile, adăposturile pentru victimele violenței domestice sau competițiile sportive.
Controverse biologice și critici privind protecția femeilor
Criticii rezoluției avertizează că includerea persoanelor de sex masculin care se auto-identifică drept femei în cadrul politicilor și spațiilor destinate femeilor biologice poate avea consecințe reale asupra siguranței și eficienței acestor măsuri. Spațiile protejate, adăposturile pentru victimele violenței domestice, programele de sănătate specific feminine și competițiile sportive au fost concepute ținând cont de diferențele biologice între sexe. Europarlamentarii și experții care resping paragraful (y) susțin că recunoașterea completă a femeilor trans ca femei, fără distincții biologice, poate dilua protecția femeilor reale și poate crea probleme legislative și statistice, afectând atât implementarea politicilor UE, cât și siguranța beneficiarilor acestor programe.
Votul pe grupuri politice
Majoritatea voturilor pozitive au venit din grupurile progresiste: S&D (socialiști), Renew (liberali), Verzi/ALE și The Left. O parte din EPP (creștin-democrați) au susținut rezoluția, dar cu diviziuni interne. Împotrivă s-au poziționat majoritar ECR (conservatori și reformiști), Patriots for Europe (PfE) și Europe of Sovereign Nations (ESN), alături de unii independenți (NI). Votul pe amendamente a fost fragmentat, dar textul final a trecut cu majoritate clară și aplauze în sală.
Poziția României: Majoritar împotriva sau abținere
Delegația română, formată din 33 de eurodeputați, a adoptat o poziție predominant critică:
-
PSD (S&D) – Gabriela Firea, Maria Grapini, Claudiu Manda, Victor Negrescu și Vasile Dîncu au votat în general pentru, dar cu rezerve pe amendamentele controversate;
-
PNL și UDMR (Renew și EPP) – voturi mixte, majoritar favorabile rezoluției în ansamblu;
-
AUR și conservatori independenți – Cristian Terheș și Diana Iovanovici Șoșoacă au votat împotrivă pe paragrafele cheie, considerând documentul un „atac asupra drepturilor femeilor biologice”.
În total, aproximativ 20 de eurodeputați români au votat împotrivă sau s-au abținut pe elementele sensibile, reflectând poziția conservatoare tradițională a României privind recunoașterea completă a identității de gen fără intervenții medicale.
Cristian Terheș a fost vocal pe rețelele sociale, declarând că rezoluția reprezintă „un asalt asupra femeilor și a familiei tradiționale” și a încurajat cetățenii să contacteze eurodeputații pentru a vota împotrivă.
Reacții și impact potențial
Rezoluția a generat polarizare intensă în spațiul public european. Susținătorii, inclusiv organizații precum Transgender Europe (TGEU), o văd ca un pas esențial pentru combaterea discriminării multiple împotriva persoanelor trans, expuse disproporționat la violență. Criticii, din grupuri conservatoare și feministe radicale, avertizează asupra riscurilor pentru siguranța femeilor în spații segregate pe criterii de sex.
Pentru România, rezoluția nu are efect direct, dar ar putea influența presiunile UE asupra politicilor naționale, mai ales în contextul deciziilor recente ale Curții de Justiție a UE privind recunoașterea transfrontalieră a identității de gen. Guvernul de la București, dominat de coaliția PSD-PNL, nu a reacționat oficial până acum, însă poziția conservatoare a țării sugerează rezistență la implementare.
Această decizie subliniază diviziunile persistente în UE pe teme de gen și are implicații pentru strategiile viitoare de egalitate și relațiile cu ONU.
Realitate biologică versus presiuni ideologice
Adoptarea rezoluției evidențiază tensiunea dintre realitatea biologică incontestabilă și presiunile ideologice de uniformizare a politicilor de gen la nivel european. În timp ce UE promovează recunoașterea auto-identificării ca prioritate și se poziționează adesea în opoziție față de SUA și administrația Trump, care recunoaște binaritatea biologică în politicile sociale, sau față de Marea Britanie, care are o lege clară ce menține această diferență, criticii avertizează că ignorarea diferențelor biologice fundamentale poate compromite protecția femeilor reale și eficiența măsurilor destinate acestora. Astfel, decizia Parlamentului European nu schimbă doar terminologia, ci pune sub semnul întrebării întregul cadru de siguranță și echitate destinat femeilor biologice
Textul complet al rezoluției este disponibil pe site-ul Parlamentului European: europarl.europa.eu
