O mare parte a presei franceze a ales să-l prezinte pe Ilie Bolojan exclusiv prin eticheta de „premier pro-european”, căzut victimă unei alianțe între social-democrați și extrema dreaptă. Această interpretare apare constant în titluri precum În România, Parlamentul îl răstoarnă pe premierul pro-UE Ilie Bolojan” (Le Monde), „Parlamentul român votează moțiunea de cenzură împotriva premierului pro-european Ilie Bolojan” (Franceinfo) sau „România: Parlamentul dă jos guvernul pro-UE al lui Ilie Bolojan” (Le Figaro). În această perspectivă, Bolojan apare aproape exclusiv ca un garant al orientării occidentale, în timp ce decizia sa de a impune măsuri de austeritate severe și ruptura de propria coaliție de guvernare sunt marginalizate sau tratate ca detalii secundare.
În România, Parlamentul răstoarnă guvernul premierului liberal Ilie Bolojan după o alianță între social-democrați și extrema dreaptă, conform unui articol din Le Monde
Această alianță dintre social-democrați și extrema dreaptă pentru a-l înlătura pe liberalul Bolojan a fost dur criticată de forțele democratice din țară, care acuză PSD că contribuie la legitimarea unei extreme drepte în plină ascensiune.
Susținută de social-democrați și sprijinită de extrema dreaptă, o moțiune de cenzură împotriva guvernului premierului român Ilie Bolojan a fost adoptată de Parlament marți, 5 mai. Moțiunea a întrunit 281 de voturi, față de cele 233 necesare într-un Parlament cu 464 de locuri. Un vot care riscă să împingă țara într-o nouă criză politică.
Această alianță dintre social-democrați și mișcarea Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) pentru a-l înlătura pe liberalul Bolojan a fost aspru criticată de forțele democratice din țară, care acuză PSD că legitimează o extremă dreaptă aflată în expansiune.
Membru al coaliției guvernamentale, PSD a părăsit executivul pe 23 aprilie, pentru a protesta împotriva măsurilor de austeritate introduse de Bolojan în vederea reducerii deficitului bugetar al țării, cel mai mare din Uniunea Europeană. Numirea lui Bolojan, susținută de patru partide pro-europene, inclusiv PSD, a avut loc în iunie 2025, după săptămâni de negocieri.
Aceasta a pus capăt unei perioade politice turbulente care a început odată cu anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, dominate de un candidat de extremă dreapta puțin cunoscut, Călin Georgescu, în urma suspiciunilor de ingerință rusă în campania electorală a țării, aflată în prima linie a NATO de la începutul războiului din Ucraina, stat vecin.
Președintele pro-european Nicușor Dan a afirmat luni că țara cu 19 milioane de locuitori, intrată în Uniunea Europeană în 2009, își va menține orientarea pro-occidentală indiferent de rezultatul votului. „Discuțiile politice vor fi dificile, dar aceasta este responsabilitatea mea ca președinte – și a partidelor politice – de a menține România pe drumul corect”, a declarat el presei.
PSD criticat de partidele de centru-dreapta
După adoptarea moțiunii de cenzură, negocierile ar putea reconfigura o majoritate parlamentară. Partidele de centru-dreapta au criticat dur decizia PSD de a se alia cu mișcarea de extremă dreaptă AUR, acuzându-l că se îndepărtează de parcursul pro-european.
Aproximativ 30 de ONG-uri au cerut Partidului Socialiștilor Europeni (PSE) să excludă PSD din rândurile sale dacă menține această alianță, în timp ce un senator PSD a părăsit formațiunea în semn de protest. PSD susține, la rândul său, că nu există „niciun acord politic post-moțiune” cu extrema dreaptă, ci doar „un obiectiv comun” de a răsturna guvernul Bolojan.
De la decizia sa de a părăsi guvernul, costurile de împrumut ale României au crescut, iar moneda națională s-a depreciat față de euro, care a atins luni un record istoric de 5,19 lei. România, al cărei deficit a ajuns la 7,9% din PIB în trimestrul al patrulea din 2025, se află sub procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene din 2020 și riscă pierderea fondurilor europene.
