Reacția președintelui României, Nicușor Dan, la raportul preliminar al Comitetului Judiciar al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA nu lămurește controversele, ci le adâncește. Mesajul publicat astăzi pe rețelele sociale este construit ca un exercițiu de control al daunelor, nu ca un răspuns transparent la o investigație internațională gravă care pune sub semnul întrebării modul în care alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate.
Strategia este clară și previzibilă: România nu ar fi subiectul raportului, referirile ar fi „strict contextuale”, iar documentul ar reflecta „doar parțial” poziția unei singure companii private – TikTok. Este o tehnică clasică de diluare a responsabilității. În realitate, raportul american nu pretinde că oferă o hotărâre juridică românească, dar aduce ceva mult mai incomod: documente interne care contrazic narațiunea oficială a statului român privind o operațiune rusească masivă și coordonată.
Președintele insistă asupra faptului că TikTok ar fi eliminat zeci de mii de conturi și rețele de influență, omițând însă esențialul: chiar documentele citate în raportul Congresului arată că platforma nu a identificat dovezi ale unei rețele coordonate în favoarea unui candidat, așa cum au susținut autoritățile române. A invoca generic alte rapoarte publice ale TikTok, fără a explica discrepanța concretă dintre concluziile transmise Bruxelles-ului, Bucureștiului și Congresului SUA, nu este un argument, ci o eschivă.
Mai grav este modul în care Nicușor Dan tratează anularea alegerilor drept un fapt de netagaduit justificat printr-o formulă vagă: „act juridic intern de protecție a ordinii constituționale”, bazat pe „evaluările instituțiilor de securitate națională” și pe autoritatea Curții Constituționale. Aceasta nu este o explicație, ci o eroare de logica numita invocare a autorității. Publicului i se cere, încă o dată, să creadă fără să vadă. Documentele decisive ale CSAT rămân clasificate, iar președintele nu oferă niciun motiv convingător pentru care transparența ar pune în pericol securitatea națională, dar lipsa ei nu ar pune în pericol democrația.
Afirmația că decizia CCR s-ar fi bazat „fără echivoc” pe dovezi privind utilizarea ilegală a tehnologiilor digitale, a inteligenței artificiale și a finanțării nedeclarate ridică o întrebare simplă și incomodă: unde sunt aceste dovezi? Dacă ele sunt atât de clare, de ce nu pot fi făcute publice măcar parțial, într-o formă care să permită control democratic și dezbatere reală? În lipsa lor, discursul prezidențial rămâne o succesiune de afirmații grave, dar neverificabile.
Referirea repetată la Federația Rusă, NATO, UE și Guvernul Marii Britanii este doar retorica. Nimeni nu contestă existența războiului hibrid sau a tentativelor rusești de influență în Europa. Problema este alta: raportul american sugerează că, în cazul României, aceste acuzații au fost folosite pentru a justifica măsuri extreme în absența unor dovezi solide, iar președintele evită frontal această chestiune. A invoca un context geopolitic general nu răspunde la întrebarea punctuală legată de alegerile din 2024.
Nu este surprinzător că reacțiile la postarea lui Nicușor Dan pe X sunt, în mare parte, critice. Mesajele sunt covârșitor ostile și dezvăluie o furie socială încă neconsumată după anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Comentariile sunt dominate de cereri obsesive de declasificare a documentelor CSAT din decembrie 2024 și a stenogramei ședinței decisive, sub lozinci repetate precum „VREM DESECRETIZAREA CSAT” sau „Declasificați dacă nu aveți nimic de ascuns”. O mare parte dintre utilizatori îi contestă direct legitimitatea, folosind etichete dure – de la „președinte ilegitim” și „impostor” până la „ruină publică” – și îl acuză că a ajuns la putere prin fraudă, manipulare și complicitate externă, inclusiv de la Bruxelles. Tonul variază de la ironie mușcătoare și meme-uri până la insulte frontale și apeluri explicite la demisie, cu mesaje precum „Get OUT. You’re fired” sau „Ai ajuns în funcție călcând pe adevăr”. Semnificativ este faptul că inclusiv unii utilizatori care declară că l-au susținut inițial își exprimă acum dezamăgirea și ruptura definitivă, în timp ce vocile favorabile președintelui sunt rare și marginale. Ansamblul reacțiilor indică o polarizare extremă și o contestare deschisă, aproape violentă, a deciziilor politice și instituționale din 2024.
În final, mesajul prezidențial proclamă că „România este o democrație puternică”. Problema este că democrațiile puternice nu se bazează pe apeluri la credință, ci pe dovezi, transparență și asumare. Răspunsul lui Nicușor Dan nu face decât să confirme impresia că statul român refuză încă să dea explicații complete și verificabile, mizând pe autoritate instituțională și pe oboseala publicului. În contextul unui raport american care tocmai contestă acest tip de practici, poziția președintelui nu liniștește – dimpotrivă, ridică și mai multe semne de întrebare.
România nu este subiectul Raportului preliminar al Comitetului Judiciar al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, iar referirile din document la adresa țării noastre sunt strict contextuale, într-o dezbatere mult mai amplă despre libertatea de exprimare.
— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) February 4, 2026
Referirile la…
