Alegeri anulate, dovezi inexistente: Cum a devenit România laboratorul cenzurii politice europene

04 Feb 2026
Alegeri anulate, dovezi inexistente: Cum a devenit România laboratorul cenzurii politice europene

Sub pretextul luptei împotriva „interferenței rusești”, statul român și instituțiile Uniunii Europene sunt acuzați, într-un raport exploziv al Congresului SUA, că au orchestrat una dintre cele mai grave operațiuni de suprimare a discursului politic dintr-o democrație occidentală post-1989. Documente oficiale, obținute sub citație de la TikTok, contrazic frontal versiunea serviciilor de informații de la București și arată cum alegerile prezidențiale din 2024 au fost manipulate prin presiuni directe asupra platformelor digitale, ordine de cenzură arbitrare și tentative de impunere a controlului asupra conținutului la nivel global. România nu mai apare ca victimă, ci ca studiu de caz: un stat dispus să sacrifice procesul democratic pentru control politic, sub umbrela protectoare a Bruxelles-ului.

Un raport interimar devastator, publicat astăzi de Comisia juridică a Camerei Reprezentanților din SUA, pune România în centrul unei investigații privind eforturile de cenzură transfrontalieră coordonate de Uniunea Europeană. Documentul oficial, intitulat „Amenințarea Cenzurii Străine”, dezvăluie mecanismele prin care oficialii de la București și Bruxelles au presat giganții tech pentru a suprima discursul politic în timpul alegerilor prezidențiale din 2024.

„Cenzura, nu Rusia”: Documentele TikTok contrazic serviciile de informații

Punctul culminant al raportului american vizează anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România din noiembrie 2024. În timp ce autoritățile române au justificat anularea prin existența unei „operațiuni rusești coordonate” pe TikTok în favoarea candidatului Călin Georgescu, documentele interne ale platformei, obținute sub citație de Congresul SUA, arată o realitate diferită.

Conform raportului, echipele de informații ale TikTok au comunicat oficialilor UE și români că „nu au găsit și nu le-a fost prezentată nicio dovadă” privind o rețea coordonată de 25.000 de conturi asociate campaniei lui Georgescu. Mai mult, investigațiile interne au depistat doar operațiuni de influență minore, majoritatea operând chiar din interiorul României, nu din Rusia.

PSD și „Protecția împotriva jignirilor”

Raportul scoate la iveală detalii uluitoare despre modul în care instituțiile statului român au interpretat legislația electorală pentru a reduce la tăcere opoziția. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) ar fi solicitat TikTok eliminarea unor materiale pe motiv că erau „nerespectuoase și jignitoare la adresa PSD”, partid aflat atunci la guvernare.

În perioada dintre turul întâi și anularea scrutinului, reglementatorii români au devenit și mai agresivi, cerând platformei să elimine „toate materialele care conțin imagini cu Călin Georgescu”. TikTok a descris aceste abordări drept „foarte informale” și a avertizat asupra potențialului de influență politică și de eliminare nejustificată a discursului politic legal.

Ambiții de cenzură globală la București

Investigația americană dezvăluie și o tentativă fără precedent a justiției din România de a impune cenzura la nivel mondial. Autoritățile române au emis un ordin de eliminare a conținutului care ar fi trebuit să se aplice nu doar în România, ci pe tot internetul global. Serviciul Român de Informații s-ar fi plâns ulterior că, deși TikTok a blocat accesul la postări din România, acestea au rămas vizibile în alte state.

„Eliminările de conținut la nivel global încalcă suveranitatea Statelor Unite și a oricărei alte țări, permițând reglementatorilor străini să cenzureze conținut în spații asupra cărora nu au jurisdicție”, se arată în raportul Comisiei.

Rețeaua „Proxy” a Comisiei Europene

România nu a acționat singură. Raportul indică faptul că organizații precum ActiveWatch au fost parte integrantă a sistemului de monitorizare a „discursului de ură”, servind drept parteneri ai Comisiei Europene în aplicarea politicilor de moderare a conținutului. Aceste organizații sunt descrise în raport ca fiind „proxi-uri de cenzură” care ajută la umplerea golurilor de reglementare până la aplicarea deplină a Digital Services Act (DSA).

Acest raport marchează un moment de cotitură în relațiile diplomatice, Congresul SUA analizând acum soluții legislative pentru a proteja libertatea de exprimare a cetățenilor americani în fața unor astfel de reglementări europene „extrateritoriale” care, după cum arată cazul României, pot fi folosite pentru a anula procese democratice suverane.

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră