Postul Paştilor, scară spre Lumina Învierii

19 Feb 2018 | scris de Luminita Ciobanu
Postul Paştilor, scară spre Lumina Învierii

A început Postul Paştilor, cel mai important dintre cele patru de peste an, fiind numit şi Sfântul şi Marele Post. Această perioadă cu totul specială care a debutat, anul acesta, la 19 februarie, după săptămâna lăsatului sec de carne care (12-18 fecruarie), trebuie parcursă cu luare-aminte, pentru a fi de real folos, ţinând seama de învăţăturile Mântuitorului precum şi la sfaturile date nouă, spre folosinţă sufletească, de către Sfinţii Părinţi ori de către înalţii ierarhi, preoţi şi duhovnici.

Postul Paştilor este rânduit, aşadar, pentru curăţirea sufletului prin ajunare, rugăciune, milostenie, spovedanie şi împărtăşirea cu Sfintele Taine şi ne trimite cu gândul la postul de patruzeci de zile al Mântuitorului Iisus Hristos. Nu se mănâncă, aşa cum s-a rânduit, carne, ouă  sau brânză. Nu se consumă nici peşte, undelemn şi vin decât în zilele cu dezlegare: Buna Vestire (25 martie) şi Intrarea Domnului în Ierusalim – Floriile (1 aprilie).

În săptămâna de început a Postului Mare se cuvine să postim cu deosebită  evlavie. În primele două zile, luni şi marţi, se mănâncă numai o dată pe zi: seara, când se consumă doar pâine şi apă. În ultima săptămână de post, a Patimilor, se mănâncă la fel, iar vineri şi sâmbătă se ajunează.

În Postul Paştilor se mănâncă numai bucate fără unsoare, legume şi fructe. Bolnavii, prin îngăduinţa duhovnicului, pot consuma ulei şi vin. De asemenea, toţi cei care nu mănâncă de frupt, vor avea dezlegare la ulei şi vin de-a lungul Postului Mare, pentru cinstirea zilelor în care se săvârşeşte Sfânta Liturghie, sămbăta şi duminica, dar şi la la 9 Martie, la sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia, la 25 martie, de Buna Vestire (Blagoveştenia) la Sâmbăta lui Lazăr şi la duminica Floriilor.

„Acest post ne aduce aminte de postul de 40 de zile pe care L-a ţinut Mantuitorul Iisus Hristos înainte de începerea activităţii Sale în lume. Este aşezat în cinstea şi amintirea Patimilor Mântuitorului Iisus Hristos înainte de slăvita Sa Înviere. Începe de la Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (Duminica lăsatului sec de brânză), având aşadar şi o săptămână pregătitoare între Duminica Lăsatului sec de carne şi Duminica Lăsatului sec de brânză, când, din punct de vedere alimentar, avem dezlegare numai la produse lactate şi ouă. Prin intermediul Sfintei Evanghelii Mântuitorul ne-a învăţat cum să postim, arătându-ne că postul trebuie să fie o stare sufletească armonizată cu rugăciunea, cu fapta bună şi milostenia, prin îndepărtarea de păcat sub toate formele lui. Aşadar, postul are o latură principală sufletească dar şi una trupească prin abţinerea de la anumite alimente şi se împlineşte prin spovedanie şi împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Mântuitorului. În Postul Mare se dezleagă la vin şi untdelemn numai sâmbăta şi duminica, iar la peşte numai în zilele de Buna-Vestire şi de Florii pentru că sunt praznice importante, conform Tipicului cel mare al Sfântului Sava. Sunt scutiţi de ajunare bătrânii, bolnavii şi cei aflaţi în neputinţe, femeile lăuze şi copiii dar şi cei aflaţi în situaţii deosebite”, explică părintele-profesor Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti.

Sfântul Ioan Gu­ră de Aur ne-a lăsat, în scrierile sale, cuvinte de care trebuie să ţinem seama: „Postiţi? Arătaţi-mi-o prin fapte. Cum? De vedeti un sărac, aveţi milă de el; un duşman, împăcaţi-vă cu el; un prieten înconjurat de un nume bun, nu-l invidiaţi; o femeie frumoasă, nu întoarceţi capul. Nu numai gura şi stomacul vostru să postească, ci şi ochiul şi urechile şi picioarele şi mâinile voastre şi toate mădularele trupului vostru. (…) Gura trebuie să postească de sudalme şi de alte vorbiri ruşinoase.ˮ

Fotografie: Muzeul Astra Sibiu, autor: Cosmin Călinescu

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră