La solicitarea Asociației Magistraților din România (AMR), Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Asociației Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociației Procurorilor din România (APR), adresată Prim-Ministrulului, a avut loc luni, 11 august 2025, o întrevedere a premierului cu aceste asociaţii profesionale, la care Prim-Ministrul a invitat şi Asociaţiile „Forumul Judecătorilor din România”, „Mișcarea pentru apărarea statutului procurorilor”, „Iniţiativa pentru Justiţie”. În cadrul întâlnirii, liderii asociaţiilor profesionale i-au solicitat premierului retragerea proiectului de lege privind pensiile de serviciu, argumentând, în mod punctual, modul în care încalcă grav independenţa justiţiei, ca pilon al statului de drept, a cărei respectare, în deplinătatea componentelor sale, constituie o obligaţie asumată de Statul Român prin Constituţie şi prin semnarea documentelor internaţionale.
AMR, UNJR, AJADO şi APR au argumentat faptul că proiectul de lege, promovat şi susţinut necondiţionat de Prim-ministru, nu poate fi acceptat din cauza efectelor negative vădite şi profunde asupra actului de justiţie, stabilităţii şi eficienţei sistemului judiciar.
În acest sens, au arătat, în primul rând, că un proiect de lege vizând statutul magistraţilor, cu consecinţe vătămătoare asupra actului de justiţie şi asupra organizării activităţii de judecată, nu poate fi acceptat în sine, dar, cu atât mai puţin ar putea fi acceptat, prin impunerea acestuia, de către puterea executivă, fără consultări, fără o expunere de motive bazată pe situaţia reală, prezentată în mod concret, fără studii de impact şi cu desconsiderarea constantă a efectelor nocive asupra resurselor umane din sistemul judiciar, pe termen scurt, mediu şi lung. Cu atât mai puţin, o astfel de atitudine de forţă nu este acceptabilă atunci când este dublată de o campanie publică de o agresivitate fără precedent, al cărei singur subiect sunt magistraţii. Acceptarea unui astfel de precedent ar însemna acceptarea faptului că una dintre puterile în stat ar putea fi tratată în mod neloial şi prejudiciant, de către cealaltă/celelalte puteri, cu acreditarea unei poziţii de inferioritate constituţională, în acest caz, a puterii judecătoreşti, în intolerabilă contradicţie cu Legea Fundamentală.
În al doilea rând, reprezentanţii asociaţiilor noastre profesionale au subliniat că reforma pensiilor de serviciu ale magistraților este un proiect deja finalizat, legea fiind în vigoare din 1 ianuarie 2024. Aceasta a fost adoptată după dezbateri parlamentare, după consultări cu sistemul judiciar, după controlul de constituţionalitate, fiind agreată cu experții Comisiei Europene. Prin urmare, este inadmisibil ca, după un an, să fie redeschisă aceeaşi chestiune, într-un mod complet neloial, lipsit de orice predictibilitate şi bazat pe date şi informații vădit eronate, prezentate publicului ca fiind reale – date şi informaţii cu privire la care AMR, UNJR, AJADO, APR au adus exemple concrete şi clare Prim-ministrului.
Principiile statului de drept, invocate deseori de Comisia de la Veneția, impun ca orice reformă legislativă care vizează statutul judecătorilor să respecte următoarele criterii: certitudine juridică și predictibilitate; respectarea independenței funcționale și financiare a magistraților; dialog loial cu sistemul judiciar; proporționalitate și justificare transparentă a măsurilor. Nici una din aceste condiții nu sunt îndeplinite în ceea ce privește acest proiect de lege. Dimpotrivă, ele sunt încălcate brutal. În prezent, nu mai există stabilitate şi predictibilitate privind statutul judecătorilor şi procurorilor, nu mai există atractivitate pentru aceste profesii, iar riscurile, pe termen mediu şi lung, pentru calitatea actului de justiție şi eficiența sistemului judiciar, sunt incomensurabile.
În al treilea rând, AMR, UNJR, AJADO şi APR au argumentat, în mod efectiv, că nici măcar obiectivele anunţate public de premier – fără nicio consultare cu puterea judecătorească –, utilizate ca bază a proiectului de lege, nu pot fi îndeplinite. Redăm doar câteva exemple elocvente, în această privinţă, cu menţiunea că argumentele asociaţiilor noastre profesionale au fost mult mai multe şi deosebit de fundamentate, nu pe generalităţi, ci pe aspecte punctuale care au probat, fără putinţă de tăgadă, şubrezimea sau nerealitatea obiectivelor pe care s-a edificat proiectul de lege.
- Premierul a declarat că proiectul a fost lansat ca să nu mai existe posibilitatea unor pensii ale magistraţilor mai mari decât salariile. Obiectivul nu are legătură cu proiectul de lege, de vreme ce, potrivit art. 211 alin. 1, 3, 4 din Legea nr. 303/2022 (modif. prin Legea nr. 282/2023), nu există o astfel de posibilitate.
- Premierul a declarat că este necesară clarificarea bazei de calcul a pensiei, astfel încât să nu se includă venituri nepermanente. Obiectivul nu are legătură cu proiectul de lege, dat fiind că, potrivit art. 211 alin. 41 din Legea nr. 303/2022 (modif. prin Legea nr. 282/2023), orice venit cu caracter nepermanent este exclus, existând şi jurisprudenţă obligatorie a ÎCCJ, în acest sens.
- Premierul a susţinut că trebuie să existe un mecanism explicit de reducere în cazul vechimii inferioare pragului de 25 de ani, ca magistrat. Obiectivul nu are legătură cu proiectul de lege, de vreme ce, încă din anul 2005, în art. 82 alin. 4 din Legea nr. 303/2004, apoi, în art. 211 alin. 3 din Legea nr. 303/2022 (chiar şi după modificarea prin Legea nr. 282/202), este prevăzută penalizarea pentru fiecare an care lipseşte din vechime (dar nici aşa, cu penalizări, vechimea nu poate fi mai mică de 20 de ani).
- Prin urmare, ce se urmăreşte, de fapt, fără nicio consultare cu sistemul judiciar – contrar avizelor Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni şi ale Comisiei de la Veneţia – este scăderea drastică a veniturilor magistraţilor care se pensionează, cu încălcarea documentelor europene asumate de Statul Român, respectiv a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care face parte din dreptul intern, executivul neavând abilitarea să o încalce. Chiar şi potrivit jurisprudenţei recente a CJUE, iniţierea unui act normativ de reducere a veniturilor magistraţilor poate fi pusă în discuţie doar cu îndeplinirea mai multor condiţii cumulative:
Să existe un deficit economic „excesiv” (în termenii Protocolului 12 TUE).
Reducerea să aibă caracter general, nu doar particular, adică să nu privească numai veniturile magistraţilor. Însă, este mai mult decât evident că, în cadrul campaniei agresive îndreptate împotriva magistraţilor, s-a „omis” să se menţioneze că în România există 212.000 de persoane (bugetari) cu pensii de serviciu şi speciale, din care numai 5.600 sunt magistraţi. După cum s-a „omis” să se menţioneze care este cuantumul cel mai mare al pensiei şi avantajele unora dintre ceilalţi pensionari de serviciu şi speciali. Deci, executivul are în vedere doar procentul de 2,64% din aceste pensii, ale magistraţilor, nepreocupându-se de procentul masiv de 97,36%, în dispreţul standardelor europene. De asemenea, pensiile magistraţilor reprezintă doar 0,1% din totalul pensiilor care se plătesc lunar. Este evident că vehiculata scădere a deficitului economic nu poate fi obţinută din 2,64% sau din 0,1%. Totodată, executivul nu a fost preocupat nici să abroge dispoziţiile legale privind pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene, ci, acum, în plină campanie de demonizare a magistraţilor, executivul s-a mulţumit, în luna iulie 2025, doar să suspende de la aplicare respectivele dispoziţii legale (care, odată trecută perioada de suspendare, vor putea fi aplicate pentru mii de persoane).
Măsura de reducere să fie temporară. Este mai mult decât clar că această condiţie CJUE este încălcată, după cum încălcat este şi principiul afirmat în Declaraţia Asociaţiei Europene a Judecătorilor, potrivit căruia „Reducerea remunerației judecătorilor nu ar trebui să fie posibilă. Ca măsură temporară în cazul unei crize financiare extraordinare a statului și numai în acest caz, în condițiile în care se aplică și celorlalți angajați ai statului/politicienilor/reprezentanților celorlalte puteri ale statului și dacă se menține proporția dată, se poate permite reducerea sau suspendarea remunerației exclusiv pe durata unei astfel de crize”.
Să se asigure nivelul adecvat al veniturilor magistraţilor, ca garanţie inerentă a independenţei acestora. Conform art. 6.4. din Carta Europeană a Judecătorilor, judecătorul care a atins vârsta legală de încetare a funcţiilor sale, după ce le-a exercitat pe parcursul unei anumite perioade de timp, trebuie să beneficieze de o pensie a cărui nivel trebuie să fie cât mai aproape posibil de nivelul ultimei remunerări din activitatea jurisdicţională.
Asociaţiile noastre profesionale au argumentat, în mod clar, şi faptul că proiectul nu răspunde nici cerințelor Comisiei Europene, motivul legat de îndeplinirea jaloanelor PNRR fiind unul pur şi fals. La data de 15 octombrie 2024, Comisia Europeană a aprobat evaluarea preliminară pozitivă a celor șase ținte și a 62 din 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în cadrul PNRR, constatând că a intrat în vigoare un nou cadru legislativ care justifică atingerea țintei privind reforma sistemului public de pensii, singurele jaloane neîndeplinite fiind, la momentul respectiv, cele referitoare la reformele guvernanței întreprinderilor de stat, investițiilor din domeniul transporturilor și la reforma regimului fiscal al microîntreprinderilor - concluzie determinată de intrarea în vigoare a Legii nr. 282/2003 și a modificărilor Codului Fiscal.
Comisia Europeană nu a impus creșterea vârstei de pensionare în scopul îndeplinirii jalonului 215, ci, dimpotrivă, a subliniat necesitatea respectării deciziilor Curții Constituționale cu privire la pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor.
Contrar susţinerii publice a premierului, referitor la faptul că asemenea „privilegii”, cum este pensia de serviciu a magistraţilor, nu există în alte ţări europene, asociaţiile noastre profesionale au făcut trimitere expresă la documente ale Comisiei Europene din care rezultă existenţa în multe ţări europene a pensiilor de serviciu acordate puterilor în stat, inclusiv puterii judecătoreşti, incluzând o vârstă mai redusă de ieşire la pensie, perioade de contribuţii mai favorabile, beneficii mai mari recurente.
- Premierul a declarat că judecătorii şi procurorii ies la pensie la 47,48 de ani, vârstă prezentată ca regulă generală. Asociaţiile noastre profesionale au subliniat, în primul rând, că vârsta de pensionare de 60 de ani era prevăzută încă în Legea nr. 303/2004, dar alterna cu posibilitatea pensionării înainte, la împlinirea vechimii. Contrar afirmaţiilor publice ale premierului, timp de peste un deceniu şi jumătate, regula nu a fost pensionarea la 48 de ani, ci majoritatea magistraţilor alegeau să rămână în activitate o serie de ani după această vârstă. Situaţia s-a schimbat numai din cauza instabilităţii statutului judecătorilor şi procurorilor practicată de legislativ şi executiv, care, după modificarea Legilor justiţiei, în 2017-2018, a pus şi repus în discuţie statutul judecătorilor şi procurorilor, de fiecare dată în defavoarea magistraţilor şi, prin efecte, în defavoarea actului de justiţie. Statutul a fost repus în discuţie în 2019, 2020, 2022, 2023, 2024 şi 2025, într-o manieră nepratcicată pentru nicio altă profesie sau categorie socială.
Prin Legea nr. 282/2023 vârsta de pensionare a fost stabilită la 60 de ani, cu eşalonare. Fără nicio consultare în privinţa eşalonării, noul proiect măreşte vârsta cu 5 ani.
Astfel cum asociaţiile noastre profesionale au subliniat, în mod îndreptăţit şi cu situaţii concrete, dacă executivul ia unele exemple ale vârstei de pensionare din statele europene, corect, loial şi necesar este să ţină seama şi de volumul de muncă al magistraţilor din acele state, care este indiscutabil mult redus faţă de gradul de supraîncărcare al magistraţilor români. Prin urmare, se urmăreşte mărirea vârstei de pensionare şi păstrarea în activitate timp de 35 de ani, cu totala ignorare a volumului de muncă al magistraţilor români care este vădit mare decât al celor din ţările membre UE.
De asemenea, se ignoră în mod inadmisibil faptul că examenele şi concursurile la care sunt supuşi candidaţii la intrarea în INM sau în magistratură, precum şi la avansarea în carieră, sunt de o dificultate ieşită din comun, prin durată, multitudinea probelor şi greutatea acestora, o astfel de dificultate tinzând să rămână singulară în ţările membre UE.
În plus, AMR, UNJR, AJADO, APR au atras atenţia asupra faptului că, în pofida afirmaţiilor premierului, vârsta de la care judecătorul sau procurorul încetează activitatea nu este cea înscrisă în decizia prin care şi-a valorificat dreptul la pensie, ci vârsta la care a fost efectiv eliberat din funcţie. În acest sens, chiar şi în ultimii ani, au existat mulţi judecători şi procurori ce, după emiterea deciziei de pensionare – de care aveau nevoie în contextul inacceptabilei imprevizibilităţi a statutului, repus în discuţie în fiecare an, în defavoarea magistraţilor –, au continuat să rămână în activitate. Aşadar, informaţia prezentată publicului, bazată doar pe data înscrisă în deciziile de pensionare, fără menţionarea vârstei efective a eliberării din funcţie a judecătorului şi procurorului, este una incorectă, menită să inducă în eroare şi să accentueze valul de antipatie împotriva magistraţilor.
În fine, premierul nu a rostit public niciun cuvânt cu privire la existenţa, prin dispoziţii legale, în multe profesii din domeniul bugetar, a unor vârste reduse de pensionare şi/sau a posibilităţii scăderii considerabile a vârstei legale ca urmare a unor facilităţi (şi nu ne-am referit la profesiile sau persoanele care desfăşoară activitatea efectivă, de zi cu zi, în condiţii grele, deosebite). În privinţa acestor situaţii nu s-a formulat niciun proiect de lege.
Punctul pozitiv al întrevederii l-a constituit posibilitatea de a ne exprima argumentele pe care le-am considerat necesare, însă această deschidere protocolară a fost anihilată de faptul că premierul şi-a păstrat aceleaşi concluzii, însă, fără să prezinte motive care să le susţină, în contextul în care nu a combătut argumentele prezentate punctual de asociaţiile noastre profesionale, prin trimitere la exigenţele dreptului intern şi internaţional, precum şi la situaţia reală din sistemul judiciar (argumente redate, în esenţă, în acest comunicat). Chestiunea salarizării magistraţilor a fost atinsă tangenţial, nefăcând obiectul proiectului în discuţie, iar Prim-ministrul a arătat că salarizarea magistraţilor trebuie să le asigure independenţa şi să nu-i facă vulnerabili – abordare care ţine seama de documentele şi standardele europene.
Concluzia unanimă a reprezentanților asociațiilor profesionale a fost că propunerea legislativă privind pensiile de serviciu, de la modul în care a fost concepută și promovată, până la ceea ce conține, este incompatibilă cu independența justiției, motiv pentru care trebuie retrasă de către guvern.
În final, asociațiile noastre profesionale au arătat că orice modificare a statutului judecătorilor şi procurorilor ar fi trebuit: a) să respecte deciziile obligatorii ale Curții Constituționale în orice inițiativă legislativă privind pensiile de serviciu; b) să evalueze compatibilitatea reformelor cu dreptul UE și obligațiile internaționale (TUE, CEDO, Carta Drepturilor Fundamentale, Comisia de la Veneția); c) să consulte sistemul judiciar în mod real și transparent înaintea adoptării unor modificări cu impact asupra statutului magistratului; d) să evite soluții legislative care pot vulnerabiliza independența justiției.
Având în vedere că niciuna dintre acest condiții nu este îndeplinită, proiectul supus dezbaterii publice având grave vicii de constituționalitate, cu consecințe directe asupra eficienței şi independenței sistemului judiciar, se impune retragerea lui. Un dialog responsabil între puterile statului înseamnă să fii receptiv la argumentele aduse, altfel întâlnirile sunt monologuri duse în paralel.
AMR, UNJR, AJADO şi APR îşi reafirmă atașamentul pentru independența justiţiei, ca pilon fundamental al statului de drept şi garanţie esenţială pentru accesul la justiţiei al cetăţenilor, urmând să facă toate demersurile, pe plan intern şi european, pentru apărarea acesteia, aşa cum au făcut-o şi până acum.
AMR, prin președinte, UNJR, prin președinte, AJADO, prin președinte, APR, prin preşedinte, jud. dr. Andreea Ciucă jud. Dana Gîrbovan jud. Florica Roman proc. Elena Iordache
