Trista aventură în România a „Femeii de la Checkpoint Charlie”. O poveste de film (VIDEO)

07 Iul 2016 | scris de Marina Constantinoiu Istvan Deak
Trista aventură în România a „Femeii de la Checkpoint Charlie”. O poveste de film (VIDEO)

Probabil cel mai cunoscut caz de cetățean est-german care a încercat să fugă din Germania de Est în Germania de Vest prin România este Jutta Fleck. Nu întâmplător, după 1989 ea a fost considerată un exemplu de rezistență pașnică împotriva dictaturii socialiste.

Jutta

Partea neobișnuită în această poveste este că, spre deosebire de restul cazurilor, Jutta Gallus, așa cum se numea ea înainte de a doua căsătorie (născută Jutta Kessel), nu avea lipsuri materiale în fosta Republică Democrată Germană (RDG), primind alimente și haine de la rudele din Vest.

Ba chiar cele două fete ale ei erau staruri la emisiuni pentru copii la televiunea publică din RDG.

Reţea de călăuze din Turnu Severin
Moartea mamei sale, divorțul și lipsa libertății totale au făcut-o să ia în calcul o evadare în Vest. Avea custodia totală a copiilor, astfel că într-o zi de vară din 1982 a decis să fugă din RDG împreună cu cele două fete ale ei.

A luat legătura cu o rețea de călăuze specializată în rezolvarea unor astfel de probleme și a fost sfătuită să meargă în România, la Turnu-Severin, unde barca unui cărăuș urma să o treacă Dunărea până pe malul sârbesc. De acolo urma să ajungă cu pașapoarte false în Austria, apoi Germania, până în localitatea Bad Oeynhausen, aflată în apropriere de Bielefeld.

Femeia de 36 de ani, născută la Dresda, a ajuns cu cele două fete la Turnu-Severin, însă cărăușul român n-a mai apărut, fiindcă o colaborare a mai multor servicii secrete a dus la anihilarea rețelei de cărăuși, membrii acesteia dezvăluind și persoanele care urmau să treacă fraudulos granița.

I s-au furat banii la hotelul din Drobeta
Între timp, Jutta Fleck, confom propriilor declarații, susține că i s-au furat actele și banii în hotelul aflat la malul Dunării. În locul cărăușului, au apărut agenți ai Securității care au interogat-o și erau la curent cu intenția ei de a fugi.

Fără să dezvăluie cum a reușit să scape de aceștia, Jutta Gallus și-a dus cei doi copii la data de 25 august 1985 la Ambasada RFG din București. Acolo a declarat că ei sunt familia Lindner din Bad Oeynhausen, că și-au pierdut actele și că doresc altele noi.

documente FotorCreated

Documente din arhiva STASI referitoare la cazul Jutta Fleck. Sursa foto: Istvan Deak, Marina Constantinoiu

Dibuită de Securitate
Au primit pașapoartele, însă funcționarul român care trebuia să le dea viza de ieșire din țară a devenit suspicios și a alertat imediat Securitatea. Femeia a fost arestată și despărțită de cele două fete de 9 și 11 ani.

A fost reţinută la aeroportul Otopeni și supusă unor interogatorii dure. A fost extradată în RDG la data de 2 septembrie 1982. “Am fost dusă la aeroport și interogată. În avionul venit din RDG ne așteptau zece agenți STASI. A fost o atmosferă inimaginabilă. M-au separat de copiii mei în avion și nu i-am mai văzut dupa aceea”, susține Jutta Fleck.

Interflug

Tipul de avioane cu care STASI îşi recupera fugarii din România sau Bulgaria, pe unde încercau să evadeze majoritatea est-germanilor

Condamnată la trei ani de închisoare
După ce a stat patru luni în arest preventiv la Dresda, ea a fost condamnată la trei ani de închisoare pentru tentativă de fugă la data de 4 ianuarie 1983. “Judecătorul și-a zis poezia învățată pe de rost, fără nici o tangență cu realitatea”, spune ea.

Beate si Claudia au fost duși la o casă de copii. Jutta a fost decăzută din drepturile parentele, iar copiii au ajuns în grija tatălui. La scurt timp au revenit în emisiunile pentru copii de la televiziunea publică, dar sub un alt nume.

Încarcerată la Chemnitz
Jutta Gallus a fost încarcerată la închisoarea pentru femei Hoheneck din Chemnitz, unde numai fratele său Klaus Kessel a avut permisiunea să o viziteze. A ispășit 22 de luni din pedeapsă, iar libertatea i-a fost cumpărată de Republica Federală Germană (RFG), ea fiind extrădată în secret la data de 17 aprilie 1984.

inchisoarea FotorCreated

Colaj de imagini cu închisoarea pentru femei Hoheneck, de la Chemnitz

Dar femeia nu voia să plece fără copiii ei, chiar dacă în timpul arestului nu a avut parte de vizite din partea lor, iar la scrisori a putut să răspundă doar de trei ori pe lună, evident toate acestea fiind citite și monitorizate de agenții serviciilor secrete STASI.

Începe lupta pentru copii
Liberă în RFG, Jutta a decis că va lupta paşnic cu RDG pentru recuperea copiilor. Astfel că s-a deplasat cu avionul în Berlinul de Vest și s-a prezentat la punctul de frontieră american Checkpoint Charlie.

CheckpointCharlie1989

Checkpoint Charlie, în 1989. Sursa foto: de.wikipedia.org

A intrat în greva foamei, s-a legat de un stâlp și a afișat zile la rând mesajul ”Dați-mi copiii înapoi”. A devenit imediat erou în presa germană, dar RDG nu a părut prea afectată de eforturile ei.

Astfel că ea a decis să facă presiuni la nivel internațional. În aprilie 1985 s-a deplasat la Vatican, pentru a-l informa pe Papa Ioan Paul al II-lea despre cazul ei, tocmai înaintea întâlnirii acestuia cu liderul politic al RDG, Erich Honecker.

Papa si Honecker FotorCreated

Papa Ioan Paul al II-lea şi liderul Germaniei Democrate, Erich Honecker. Sursa foto: Wikipedia

“Se cam săturaseră de mine, dar nu voiau să îmi dea copiii înapoi fiindcă ar fi creat un precedent periculos. Cum să lași doi copii să treacă din RDG în RFG? Ca să primească o astfel de permisiune, ar fi trebui să depună o solicitare de emigrare, însă asta pot face doar cei care împlinesc 18 ani, iar ele aveau doar 13 si 11”, explică Jutta Fleck.

Un caz fără precedent
În august 1985, cazul ei a fost prezentat Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului.
La data de 13 august 1986, ea a pătruns în clădirea Parlamentului german și a înterupt discursul liderilor politici germani de atunci Willy Brandt și Helmut Kohl, primind într-un final dreptul de a-și prezenta cazul în fața unei asistențe de 1.500 de persoane din elita politică a Germaniei de Vest.

Dar negocierile diplomatice RFG-RDG nu au dat roade. Într-un final, la 25 august 1988, în urma intervenției reputatului avocat est-german Wolfgang Vogel (care a negociat aproape toate schimburile de persoane între RDG și RFG), Honecker și-a dat acordul ca cele două fete de 15 și 17 ani să ajungă la mama lor. Procesul a fost unic în istoria Republicii Democrate Germane.

La şase ani de la arestare, minune
„Exact în ziua în care în urmă cu șase ani eram arestate la București, cele două fete ajungeau în Vest la mama lor. Eu sărbătoresc căderea Zidului Berlinului la data de 25 august. Pentru mine, el a căzut încă din 1988“, afirmă Jutta Fleck, care este astăzi director al Institutului din Hessa pentru Prelucrarea Istorică și Politică a Dictaturii Socialiste din RDG.

jutta gallus mit toechtern august 1988

Jutta, fericită, alături de cele două fete ale sale. Susa foto: Focus

 

Jutta Fleck locuieşte acum la Wiesbaden şi este prezentă deseori la întâlniri cu elevi şi studenţi, ca martor al unor vremuri pe care nimeni nu ar trebui să îşi dorească să le trăiască.

Filmul
Povestea ei stă la baza unui film intitulat chiar „Femeia de la Checkpoint Charlie”, care nu respectă 100% firul evenimentelor. S-a filmat în Bucureşti şi Braşov, filmul are două părţi, iar premiera sa a avut loc la 28 septembrie 2007 la postul de televiziune Arte.

 

Cititorilor care doresc să ne contacteze şi să ne ofere informaţii referitoare la tema frontieriştilor le stau la dispoziţie adresele de email marina.constantinoiu@gmail.com  istvan.deak2014@gmail.com

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Frontieriștii

Ultima oră