Împuşcat în cap, pentru că a vrut să trăiască în libertate! Gloanţele românilor l-au ucis în Iugoslavia

15 Mar 2017 | scris de Marina Constantinoiu Istvan Deak
Împuşcat în cap, pentru că a vrut să trăiască în libertate! Gloanţele românilor l-au ucis în Iugoslavia Galerie foto (5)

Sunt mii de români care au plătit cu viaţa sau cu libertatea dorinţa de a fi liberi şi de a nu trăi într-o dictatură, pe vremea comuniştilor.

Trecerea frauduloasă a frontierei şi tentativa de trecere au rămas în toţi anii comunismului infracţiuni grave, cu consecinţe pe termen lung atât pentru cei care comiteau fapta, cât şi pentru familiile lor. Ce riscau cei care încercau să ajungă în libertate, în țări democratice? Nici mai mult, nici mai puțin decât moartea.

Temerarii

Şi totuşi au trecut cu miile „dincolo”. Adică, într-o majoritate covârşitoare, în Iugoslavia, şi alţii în Ungaria şi aiurea, unde au crezut că ar putea avea o şansă de a trece în Occident, pe o cale sau alta: înot, pe jos, pe fâşie, ascunşi în vagoane de tren, în containere, în vapoare, în portbagaje special modificate ale unor autoturisme, cu tractorul, autobuzul sau chiar cu avionul.  Au cutezat să o facă, încercând cele ma ingenioase metode. S-au pregătit şi câte doi ani pentru marea trecere.

Pregătirea

Unii înotau, la ştrand, şi câte 20 de bazine, ca să îşi pregătească organismul pentru confruntarea cu capricioasa Dunăre. Alţii îşi pregăteau costume din neopren, alţii îşi confecţionau protecţii din materiale impermeabile, se ungeau cu Revulsin sau chiar untură, unii veneau agăţaţi de câte un cauciuc, alţii salvaţi de bărcile pescarilor sârbi, ba chiar unii au folosit tuburi de oxigen sau butelii de gaz pentru a trece.

Alţii se încumetau să treacă râul Nera, deşi era mai complicat, ei fiind mai uşor de reperat de arma grănicerului pus, nu-i aşa, să apere graniţele patriei cu arma în mână, dar nu de invazia străină, ci de propriii cetăţeni.

Denigrarea

Specifică autorităţilor comuniste nu doar de la noi, ci de oriunde a funcţionat sau funcţionează acest sistem represiv, este denigrarea acelor persoane care au decis să îşi încerce soarta şi să fugă din ţară. Acestea erau tratate ori drept trădători de neam şi de ţară, ori descrise drept pleava societăţii.

Propaganda comunistă nu a vorbit despre emigranți sau refugiați, ci stigmatiza acești oameni drept trădători (ei trădau, în ochii comuniștilor, țara și societatea, fugind).

Ucişi  chiar şi pe teritoriul altora

Între stigmatizarea acestor refugiați și crimele de la granițe era o legătură directă. Odată ce declarai oamenii trădători, mai era un singur pas pentru a lupta împotriva lor cu orice mijloace.

Mulţi dintre fugari au fost împuşcaţi pe fâşie şi pe apă (Dunăre, Nera), uneori fiind urmăriţi de grănicerii bine îndoctrinaţi şi aflaţi sub permanenta presiune a comandanţilor lor până în teritoriul ţărilor vecine.

Există cazuri în care frontieriştii au fost ucişi în afara teritoriului României, de grăniceri români (pe unul l-am prezentat deja în cadrul campaniei „Frontieriştii”: „1987. Studentul Gheorghe Leonte, urmărit de grănicer şi ucis în Ungaria! Un caz cu ecou internaţional”). Dar şi ucişi în afara graniţelor României, de grăniceri străini.

Cazul de la malul Nerei

La 31 iulie 1980, în jurul orei 03:30, un soldat din compania Zlatiţa, B.11 grăniceri Moldova Nouă a observat înotând pe râul Nera trei cetăţeni care se îndreptau spre frontiera cu Iugoslavia. A tras şase cartuşe, somându-i, unul dintre frontierişti, speriat, ieşind la mal, ceilalţi doi continuând să înoate.

Crăciunel Vucu nu a avut noroc. Nu a mai ajuns viu pe malul iugoslav. Militarul român a tras alte şapte gloanţe, în plin, rănindu-l mortal. Crăciunel Vucu a murit acolo unde îşi dorea să ajungă viu: pe malul iugoslav.

La somaţia militarului, numitul Lenghel Vasile a ieşit la mal, iar numiţii Crăciunel Vucu şi Udatu Gheorghe au continuat să înoate către frontieră, fapt ce a determinat pe militar să tragă în plin 7 focuri de armă, rănind mortal pe numitul Crăciunel Vucu, găsit de partea iugoslavă pe malul râului Nera, pe teritoriul acestora”, se arată în raportul aflat în dosarul D 012019 din arhiva CNSAS.

Producerea evenimentului a necesitat însă constituirea unei comisii mixte româno-iugoslave, căci partea iugoslavă a acuzat partea română că a împuşcat fugarul în teritoriul său, transmiţând şi o notă de protest prin Ministerul Afacerilor Externe.

Părţile nu s-au înţeles

În perioada 01-05 august 1980 s-a trecut la cercetarea cazului fără ca părţile să cadă de acord asupra locului unde a fost împuşcat Crăciunel Vucu. „Partea Republicii Socialiste România (RSR) suţine că a fost împuşcat pe teritoriul nostru, iar partea iugoslavă, că a fost împuşcat pe teritoriul lor, situaţie în care se încheie un proces verbal cu hotărârea  de a se remite cazul spre rezolvare comisiei mixte româno-iugoslave, care urmează a se întruni în anul 1980, hotărâre ce nu este respectată de partea iugoslavă, recurgând la emiterea unei note de protest prin Ministerul Afacerilor Externe (MAE)”, se arată în documentul citat.

Împuşcat în cap

O comisie din partea României comuniste a fost trimisă pe teritoriul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, pentru cercetări. Pentru că partea iugoslavă nu a putut fi convinsă că românul nu a fost împuşcat pe teritoriul său, românii încercau să găsească justificări puerile pentru faptul că trupul neînsufleţit al lui Crăciunel Vucu a fost găsit pe jumătate în apă, pe jumătate pe malul Nerei, de partea iugoslavă. Pentru Securitate, lucrurile erau simple: „s-a tras concluzia că numitul Crăciunel Vucu a fost împuşcat pe teritoriul ţării nostre şi nu pe teritoriul R.S.F. Iugoslavia, cadavrul fiind dus pe teritoriul statului vecin fie de curenţii apei care se deplasează cu 1 m/sec., fie că a fost împins de infractorul Udatu Gheorghe care a reuşit să treacă frontiera”.

Crăciunel Vucu a fost împuşcat în cap, în partea stângă, în direcţia de înot, scriu „organele” României comuniste, presupunând că s-a acţionat când a ajuns în dreptul militarului, de parcă singura grijă, când auzea focuri de avertisment, a victimei, era să înoate spre militar.

Militarul, curat ca lacrima

Anchetele, de o parte şi de alta, nu au stins litigiul, partea iugoslavă rămânând la convingerea că militarul român a tras în afara teritoriului românesc (dosar CNSAS D012019, fila 173, Notă raport privind evenimentul din 31.07.1980, din B.11 grăniceri Moldova Nouă).

Desigur, aşa cum era cutuma acelor vremuri de dictatură, cazul a fost cercetat de faţadă şi de organele Procuraturii Timişoara, „care au stabilit că militarul a acţionat conform Decretului 367/1971 referitor la uzul de armă, nereţinând militarului nicio vină”, după cum se arată în documentul citat.

Care e cifra reală a emigraţiei ilegale româneşti?

Până la această oră, nicio instituţie a statului român nu a încercat să pună cap la cap informaţiile privind cifra reală a emigraţiei ilegale româneşti, cu atât mai puţin a celor decedaţi la graniţe, iar informaţiile disparate date publicităţii de presă nu sunt suficiente pentru a da imaginea clară a fenomenului frontierist cu care s-a confruntat România comunistă între 1949 şi 1989.

Cât încă nu este prea târziu, suntem datori cu obţinerea unei cifre apropiate de realitate a cazurilor de fugă şi de tentativă de fugă din România prin trecere frauduloasă a frontierei, cum era denumită acţiunea în perioada comunistă, dar şi a cazurilor de crimă la frontieră. Nu includem în categoria „frontieriştilor” acei cetăţeni români care, reuşind prin diverse mijloace să iasă legal din România şi să ajungă într-un stat occidental, au decis să rămână acolo şi să solicite azil politic. Aceştia nu sunt „frontierişti”, căci nu au trecut ilegal graniţa, riscându-şi libertatea sau chiar viaţa.

Lecţia de istorie care ne lipseşte

Din 1990 încoace, niciunul dintre regimurile la putere în România nu s-a interesat de ei. De parcă n-ar fi fost ai noştri.

Aceasta este o lecţie de istorie care nu a fost predată niciodată în şcolile româneşti. Nimeni nu ştie ce dimensiuni are această tragedie românească despre care nu cred să existe, totuşi, român care să nu fi auzit măcar o vorbă de-a lungul vieţii. Nimeni nu ne-a spus oficial că Dunărea a fost pentru noi, românii, mai mult decât Zidul Berlinului pentru germani. Că şi-a luat un tribut atât de greu în oameni. Că a fost atât speranţă, cât şi cimitir pentru mulţi dintre români. Şi nu numai români!

Cititorilor care doresc să ne contacteze şi să ne ofere informaţii referitoare la tema frontieriştilor le stau la dispoziţie adresele de emailmarina.constantinoiu@mtnews.roistvan.deak@mtnews.ro

CITIŢI ŞI URMĂTOARELE ARTICOLE, DIN CADRUL CAMPANIEI DE PRESĂ "FRONTIERIŞTII":

A fugit din RDG în RFG de pe treptele Ateneului Român. Din dragoste!

Katharina Weinel s-a reîntors după 45 de ani la Dunăre, pentru a retrăi emoția evadării din comunism (VIDEO)

Doi frontierişti, ironizaţi de-un securist, în 1975 : Ați fost proști că nu ați reușit să treceți granița

Cehii şi slovacii nu şi-su uitat frontieriștii. Lideri comuniști, anchetați pentru uciderea a 5 est-germani (Galerie Foto)

În 1975, Coconeciu Ion a ajuns de la meciul România-Ungaria la New York. Dar...

Fiu de comunist convins, Matthias a evadat din RDG în 1979 pe la Naidăș

Herta Muller: Nimeni nu își aduce aminte de oamenii uciși la frontieră în comunism

Campania ”Frontieriștii”, la Viena:”Totuși, ce așteaptă România pentru a discuta deschis despre asta?”

EXCLUSIV FRONTIERIŞTII. Stefan Timm: Autostopul de la Berlin la Munchen, via granița româno-iugoslavă!

FRONTIERIȘTII. Au îndrăznit să forțeze granița României comuniste la bordul unei mașini

În 1970, fuga lui Wulf Rothenbacher și a lui Heidemarie Nicklisch s-a oprit la granița româno-iugoslavă

1975. Frontieristul care a trișat moartea: viitură pe Dunăre, rafale de gloanțe spre Italia

Blaga Alexandru și Simion, înainte de a fi uciși la graniță: „Dați-ne o șansă la libertate și umanitate”

FRONTIERIŞTII. Mateescu Ioan și alți șapte, arestați de trei ori în Iugoslavia, returnați cu scandal în România

FRONTIERIŞTII. Klaus Hoffmann a dispărut în urmă cu 30 de ani în România

În 1975, Securitatea acuza pichetele de grăniceri că acoperă urmele frontieriștilor

EXCLUSIV. Un vest-german s-a întors după 46 de ani în România, unde şi-a riscat libertatea şi viaţa

Ghinion la Porţile de Fier. Drumul spre libertate, plătit cu luni de închisoare şi bani grei

Mărturie după 30 de ani a unui frontierist român din Elveția

Incredibilul caz al românului care a sărit din RFG în RDG fiindcă îi era dor de România

Wilfried Pohl: înainte de 89 vâna frontieriști, acum e patron de lagăre de refugiați

CAZUL ELFRIEDE POHL. Un concediu în România şi un portbagaj modificat au ajutat-o să fugă din RDG în RFG

FRONTIERIŞTII. Trista aventură în România a „Femeii de la Checkpoint Charlie”. O poveste de film (VIDEO)

Blestemul vieții lui Anton Frank, frontieristul român ”înecat” în Dunăre

FRONTIERIŞTII. De ce fugeau est-germanii prin România, în Germania Federală?

FRONTIERIȘTII. Mica Românie din portbagaje și poduri de tren. Reconstituirea unei evadări

Povestea lui John Pîrva, FRONTIERISTUL care acum îşi întâlneşte torţionarii prin oraş

FRONTIERIȘTII. 1974:Est-germanul Jurgen Augst este reținut la Jimbolia, pentru tentativă de fugă prin România

Oamenii, fabrica de bani a regimului comunist. FRONTIERIŞTII, una dintre surse

FRONTIERIŞTII. Românii fugeau de comunism și pe la Marea Baltică

FRONTIERIȘTII. În comunism, românii căutau drumul spre libertate și via RDG (II)

FRONTIERIȘTII. În comunism, românii căutau drumul spre libertate și via RDG (I)

FRONTIERIȘTII, cazul Gunter Lange. Moarte învăluită de mister de 42 de ani

Povestea lui Laurian Lodoabă, frontierist lugojean: „Înotam ca în smoală. Deodată am tras spaima morţii”

Cazul Mihai Stăuceanu. Românul care A DAT STATUL ÎN JUDECATĂ, luptându-se pentru drepturile frontieriştilor

Aventurile unui jurnalist de la Die Welt la graniţele României comuniste

Miodrag Belodedici, despre crimele de la graniţele României la o televiziune britanică. CIFRELE evadării românilor (AUDIO)

Est-germana Eike Radewahn şi-a înecat visele în Dunăre, la Drobeta Turnu Severin. ÎNFIORĂTOARELE AMINTIRI din România

Prima expoziţie dedicată exclusiv frontieriştilor (FOTO, VIDEO)

Cu bani ne-am fi putut cumpăra libertatea”. Experienţa unui frontierist est-german în România şi Iugoslavia

Germania îi reabilitează și îi despăgubește pe frontieriști. România nici nu-i pomenește  

1987. Studentul Gheorghe Leonte, urmărit de grănicer şi ucis în Ungaria! Un caz cu ecou internaţional

CAZUL BABENDERERDE. Cum scuzau tovarăşii din RDG uciderea est-germanului la Jimbolia: „Și-a trădat țara!”

1972. Profesor est-german, ÎMPUŞCAT MORTAL LA JIMBOLIA, de faţă cu copilul şi soţia acestuia

N-a venit nimeni să se intereseze de ei”. Frontieriştii despre care România nu vrea să ştie (II)

Ce ţară e aia căreia îi îngroapă alţii morţii, în cimitirele lor? FRONTIERIŞTII despre care România nu vrea să ştie (I)

Grănicerii români deschid focul”. Cum vedea un informator STASI situaţia de la graniţele României comuniste

Graniţele României comuniste. Cum trebuia să-ţi justifici prezenţa în propria ţară

IRONIA ISTORIEI, la Orşova. Danubia, monumentul dedicat românilor, are acum un mesaj pentru refugiaţi

FRONTIERIŞTII. Povestea românilor care au fugit din închisoarea în aer liber numită România comunistă

FRONTIERIȘTII. Cum fugeau românii de comunism şi cine le-a frânt aripile

Excelenţei Sale, Domnului Ambasador al SUA

 

 

 

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Frontieriștii

Ultima oră