FRONTIERIȘTII. În comunism, românii căutau drumul spre libertate și via RDG (I)

16 Mai 2016 | scris de Marina Constantinoiu Istvan Deak
FRONTIERIȘTII. În comunism, românii căutau drumul spre libertate și via RDG (I)

Campania lansată de site-ul miscareaderezistenta.ro pe tema cutezanţei românilor şi nu numai de a sfida graniţele straşnic păzite ale României comuniste, de a spera să ajungă cu bine în Iugoslavia, şi de acolo în Occident, pe scurt „Frontieriştii”, v-a prezentat până acum cazuri de trecere înot a Dunării sau de trecere pe fâşie, noaptea, la adăpostul întunericului.

Campania „Frontieriştii” vi-i prezintă acum, în serial, şi pe românii care au îndrăznit alte variante de fugă din ţară. Tot variante ale disperării, tot cu grad imens de periculozitate. Unele ne pot părea absurde azi, când le privim din confortul libertăţii de mişcare conferinte de sistemul democratic. Ele nu sunt decât un exemplu în plus pentru întregirea unui tablou al comunismului românesc, absolut incomplet fără fenomenul frontierist.

Mijloacele folosite pentru a-și împlini visul erau aceleași cu cele folosite astăzi de refugiați: ascunși în camioane, trenuri, portbagaje de mașini sau prin falsificarea de documente de călătorie.

tren cfr calatori

Trenurile CFR erau, de multe ori, adăpost pentru românii care încercau să fugă din ţară.

Blocaţi zile în şir

Vă puteți da seama cât de mare era disperarea dacă erau dispuși să stea aproape nemișcați zile în șir, în caldură, frig, fără apă sau mâncare, pentru a traversa patru țări (România, Ungaria, Cehoslovacia și RDG) și opt granițe. Cei mai mulți aveau să eșueaze la frontierele din RDG.

Cazurile frontieriștilor români din RDG au fost documentate de securitatea est-germană STASI și sunt consemnatate în arhivele BStU, dosar HA IX Nr.121861 MF.

Fugeau uneori familii întregi

Vorbim despre zeci, dacă nu chiar sute de cazuri de cetăteni de pe tot teritoriul României, inclusiv etnici maghiari și sași, bărbați, femei și copii, uneori familii întregi. Enumărăm doar câțiva dintre aceștia: Aurada Siglinde și Anette, Adomnicăi Constantin, Tofalvi Samuel, Szocs Julia, Firică Viorel, Gogoț Gormanu, Havic Traian, Havic Marina.

15 august 1972. Doi cetățeni români din Timișoara sunt prinși în nordul RDG, la punctul de trecere al frontierei Kuhlenfeld. Ei erau ascunși într-un tren de marfă ce se deplasa pe ruta Timișoara- Hamburg. „Cei doi cetățeni români voiau să părăsească ilegal România, cu destinația RFG. Ei au recurs la acest gest, fiindcă nu mai sunt mulțumiți de condițiile de trai din România”, nota procurorul de caz de la Procuratura Schwerin.

Schwerin FotorCreated

Imagini din Schwerin, Germania. Foto: Marina Constantinoiu

001

Au fost și cazuri în care cetățeni români s-au declarat mulțumiți cu o evadare în RDG, în comparație cu condițiile inumane din România. La data de 21.11.1972, un bărbat din București a reușit să se ascundă într-un tren cu destinația Berlinul de Est. A ajuns la destinație, dar după o săptămână a fost prins în Gara de Est. De teamă, bărbatul a declarat că oricum ar fi vrut să se întoarcă în România. El mai avea la activ o tentativă de fugă din România în 1958.

002

A încercat să sară gardul din sârmă ghimpată

Nu au lipsit cazurile în care cetățenii români au ajuns pe cale legală în RDG, de unde au încercat să treacă fraudulos granița în RFG. Un astfel de caz este semnalat în arhive la data de 15 septembrie 1973. Un bărbat român din Arad a încercat să sară gardul din sârmă ghimpată de la punctul de trecere a frontierei Hirschfeld, în apropriere de Hof.

A și reușit, însă s-a dezorientat și s-a reîntors spre granița RDG în zona Schleiz, fiind reținut de grăniceri. Bărbatul sosise în excursie cu un grup de români la Leipzig. La data de 6 septembrie, după ce au ajuns la Dresda, bărbatul s-a îndepărtat de grup, a stat ascuns zece zile, apoi a încercat să treacă granița.

Schleiz

Imagine din Schleiz, Germania.

003

Tragediile erau iminente

Doi bărbați, unul din Timișoara, altul din București, angajați ai CFR Marfă, și-au făcut ascunzătoare într-un tren ce se deplasa în RFG și au blocat din interior portița de ieșire, pentru a nu fi depistați. La data de 26 septembrie 1973, la punctul de trecere a frontierei din RDG în RFG, Ellrich, probabil rămași fără oxigen, cei doi au început să strige și să bată în tablă. Au fost scoși și arestați. Unul dintre ei și-a motivat gestul prin faptul că de cinci ani solicita dreptul de a pleca în Franța, însă a fost mereu refuzat. “Destinația finală nu era RFG, ci Franța. Acolo vreau să îmi încep o viață mai bună”, motiva acesta, conform raportului întocmit de Procuratura Erfurt.

Erfurt FotorCreated

Imagini din Erfurt, Germania. Foto: Istvan Deak

004

Îi aştepta bătaia şi trimiterea la închisoare

Data de 6 octombrie 1979 a rămas sigur în memoria celor patru cetățeni români din Sibiu, un tehnician în instalații frigorifice, doi lăcatuși și un mecanic de locomotivă, găsiți ascunși într-un tren de marfă, care se deplasa din România în Marea Britanie. Reținerea lor a avut loc la punctul de trecere a frontierei Gerstungen. Cei patru au fost predați Procuraturii Erfurt.

Toți românii reținuți în RDG erau extrădați în România unde îi așteptau o bătaie cruntă și pedepse de închisoare între 6 luni și 3 ani, pentru trecere frauduloasă a frontierei sau jumătate din pedeapsă pentru tentativă de trecere/tentativă de nereîntoarcere în țară. (Va urma)

Cititorilor care doresc să ne contacteze şi să ne ofere informaţii referitoare la tema frontieriştilor le stau la dispoziţie adresele de email: marina.constantinoiu@gmail.com și istvan.deak2014@gmail.com

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Frontieriștii

Ultima oră