Wilfried Pohl: înainte de 89 vâna frontieriști, acum e patron de lagăre de refugiați

25 Iul 2016 | scris de Istvan Deak
Wilfried Pohl: înainte de 89 vâna frontieriști, acum e patron de lagăre de refugiați

O întrebare legitimă din partea oricărui frontierist: ”Ce s-a întâmplat cu oamenii sistemului comunist care m-au persecutat, torturat, vânat și de care am fugit? Laureata Premiului Nobel, Herta Muller, “evadată” din regimul lui Ceaușescu în 1987, susține că 40% dintre oamenii sistemului de atunci sunt în funcție și astăzi, iar Securitatea nu a murit, ea doar și-a schimbat denumirea.

Oamenii sistemului o duc bine și azi

Întrebarea și-o pun nu doar frontieriștii din România, ci și cei din fosta Republică Democrată Germană (RDG). Situația la 26 de ani de la căderea ”Cortinei de Fier” nu le dă foarte multe motive de satisfacție. Oamenii sistemului din RDG o duc bine și astăzi. Stau în casele pe care le aveau și înainte de 89 și se bucură de pensii consistente.

Ca și în România, unii s-au privatizat și au pus mâna pe averi colosale. Este și cazul lui Wilfried Pohl, un fost RDG-ist ajuns la 58 de ani. Înainte de 89, era un ofițer de rang înalt în STASI. Avea misiunea de a-i vâna pe cei care încercau să fugă din RDG în Vest, direct sau prin țări terțe, inclusiv România.

Și-a îndeplinit sarcinile cu abnegație

El a fost cel care a interogat-o pe Jutta Fleck, după tentativa ei de a fugi prin România. “Pohl și-a îndeplijnit cu hărnicie, consecvență și inventivitate sarcinile trasate, având o disciplină de fier și fiind permanent loial principiilor socialiste. Reușea să obțină mărturii complete de la fiecare suspect interogat”, notau superiorii despre el, la acea vreme.

CITIȚI AICI POVESTEA JUTTEI FLECK ȘI A TENTATIVEI SALE DE FUGĂ PRIN ROMÂNIA

Acum face bani pe spinarea refugiaților

Dar astăzi, Pohl face bani frumoși de urma fugarilor, cu sprijinul autorităților locale. El deține opt lagăre de refugiați și încasează sume consistente de pe urma a 1.500 de solicitanți de azil politic în Germania. Conform Die Welt, cele opt lagăre sunt înregistrate pe două firme, ITB Dresda și S&L Oberursel.

Practic, Pohl a pus mâna pe foste închisori și proprietăți și le-a transformat în lagăre pentru refugiați. Problema este că aceste lagăre se prezintă în condiții dezastruoase și inumane, însă asta nu pare să intereseze autoritățile. Motivul? Pohl operează cu cele mai bune prețuri din Germania.

”Autoritățile se uită nepăsătoare cum refugiații ajung pe mâna unui fost ofițer STASI. Trecutul lui Pohl este necunoscut, răspund autoritățile, însă susțin că asta nu ar fi contat oricum, fiindcă licitațiile au fost publice, iar el a îndeplinit caietul de sarcini. Pohl încasează 6,50 euro pe zi pentru fiecare pat ocupat. Deci Pohl rezolvă criza refugiaților mai ieftin decât alții. Nu întâmplător, el își permite o vilă de lux în cartierul bogaților din Dresda”, adaugă jurnaliștii germani.

Începuturile

Tocmai fusese uns colonel, când a căzut Zidul Berlinului, însă asta nu i-a năruit idealurile. Împreună cu prieteni din vamă, poliție și STASI au pus bazele unei afaceri profitabile. Războiul din Balcani a fost o mină de aur pentru ei. Au cutreierat tot teritoriul RDG și au cumpărat proprietăți la prețuri de nimic pe care le-au transformat în lagăre pentru refugiați. La finalul anilor 90, Wilfried și fratele său Werner, fost maior STASI în Magdeburg, au ajuns să dețină monopolul.

Că nu e lumină într-un lagăr, nu pare să îl deranjeze. ”Au stricat lampa”, spune el, despre cei 120 de oameni lăsați fără curent. ”Are voie Germania să lase refugiații din state dictatoriale, război și infern, în mâinile fostei dictaturi de pe teritoriul german?”, se întreabă Die Welt.

”Este scandalos”, reacționează Jutta Fleck. Ea nu poate uita interogatoriul lui Pohl. ”Amenințările perverse îmi sunt întipărite în minte. Ăsta a fost cel mai rău dintre toți”, spune Jutta Fleck, văzând poza lui Pohl. ”Nu o mai țin minte. Se poate să fi fost și eu acolo”, reacționează Pohl.

”Am fost parte a regimului de atunci. Am acționat în numele justiției din RDG și îmi asum asta și astăzi. Dacă există vreo legătură între ce făceam atunci și acum? Se poate. Poate acesta e drumul meu spre purificare”, a încheiat Pohl.

Cititorilor care doresc să ne contacteze şi să ne ofere informaţii referitoare la tema frontieriştilor le stau la dispoziţie adresele de emailmarina.constantinoiu@gmail.comistvan.deak2014@gmail.com

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Frontieriștii

Ultima oră