Cum se formeaza grindina! Explicatii de la specialistii ANM

05 Iun 2015
Cum se formeaza grindina! Explicatii de la specialistii ANM
Inceputul verii este unul secetos. Ploile apar doar pe arii deosebit de restranse si aduc la sol cantitati mari de precipitatii. Evident, nu lipsesc nici caderile de grindina, fenomen meteorologic de-a dreptul devastator pentru agricultura.

“Caderile de grindina pot avea intensitati deosebite atunci cand are loc dezlocuirea unei mase de aer tropical de mase de aer polar. In astfel de conditii, datorita gradientiilor termici verticali importanti, apar miscari ascendente puternice care mentin granulele de gheata mult timp in nor permitand dezvoltarea grindinei la mari dimensiuni. In mod obisnuit, granulele de gheata au diametre intre 0.5 si 50 mm si greutati de la cateva grame la peste 300 grame. Grindina se produce in perioada calda a anului, riscul cel mai ridicat de aparitie a grindinei fiind in ordine in lunile iunie, mai si iulie. Numarul maxim anual al zilelor cu grindina este de 3 zile in Delta Dunarii, de 4 zile pe Litoral, in Baragan si in cea mai mare parte a Moldovei, de 5 zile in Campia de Vest si in vestul Campiei Romane, de 5-6 zile in centrul tarii, de 6-7 zile in subcarpati si de 10-15 zile in zonele montane”, sustine Florinela Georgescu, directorul Centrului de Prognoza din cadrul Adminitratiei Nationale de Meteorologie.

Grindina poate provoca pagube importante cand se produce in plin sezon de vegetatie, cand dimensiunile granulelor depasesc in diametru 10 mm, cand durata si densitatea caderii boabelor de grindina este mare, cand se depune un strat de gheata persistent, cand survine dupa perioade secetoase si are ca efect eroziunea solului.

Stefan Hepites, intemeietorul Serviciului Meteorologic al Romaniei, descrie grindina cazuta in noaptea de 6-7 iunie 1880 in zona Brailei: “Boabele de grindina au depasit dimensiunea oului de gaina. Furtuna cu grindina a durat 10-15 minute, timp in care s-a format pe sol un strat gros de gheata de 15-30 cm care s-a pastrat in locuri adapostite si prin santuri peste 6 zile”.
Grindina de la Iasi din 4 august 1950 a afectat o fasie de teren cu o lungime de 54 km si latimi de 4-12 km, boabele de grindina ajungand la 300-320 grame. Tabla zincata de 3-4 mm de pe acoperisuri a fost gaurita. Pe fiecare metru patrat au cazut 1.200 boabe de grindina si s-au inregistrat victime umane.

In 18 iunie 1979 in nordul Bucurestiului grindina cu dimensiuni de 5-6 cm a afectat locuinte, autoturisme, pomii si-au pierdut coronamentul, gradinile au fost distruse. Caderile de grindina din 22 august 1999 au distrus in judetele Arges si Dambovita peste 200 de acoperisuri si sute de hectare agricole. 

Alte stiri din Stiinta

Ultima oră