În fața intensificării ingerințelor străine în procesele electorale din Europa, oficiali francezi și europeni propun crearea unui nou „scut democratic” menit să coordoneze răspunsul statelor UE împotriva operațiunilor de dezinformare și influență externă. Inițiativa vizează atât consolidarea instrumentelor naționale, cât și instituirea unei „forțe europene de protecție democratică”, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de capacitatea rețelelor digitale și a actorilor statali autoritari de a influența alegeri în state membre și vecine ale Uniunii Europene. România este menționată implicit în acest context, alături de Republica Moldova, ca exemplu de spațiu electoral vulnerabil în fața campaniilor de influență geopolitică, conform Le Figaro
În fața operațiunilor ostile ale regimurilor autoritare, Clément Beaune, înalt comisar pentru Strategie și Planificare, și eurodeputata Nathalie Loiseau propun crearea unui „nou scut democratic francez și european”.
Alegeri europene (România, Republica Moldova etc.), americane, prezidențiale, legislative sau recentele alegeri municipale din Franța… Prin operațiuni tot mai ample de destabilizare și dezinformare, ingerințele străine, departe de a fi un simplu scenariu teoretic, pătrund din ce în ce mai mult în procesele electorale ale statelor democratice. Practici vechi, dar reactivate de tensiunile geopolitice actuale și amplificate considerabil de mediul digital.
În fața acestui risc, Clément Beaune, înalt comisar pentru Strategie și Planificare, și Nathalie Loiseau, președinta comisiei speciale privind scutul european al democrației din Parlamentul European, propun o escaladare a instrumentelor de contracarare. Într-o notă consultată de Le Figaro, cei doi sugerează crearea unui „nou scut democratic, francez și european”.
Constatarea de bază este clară. Pentru Clément Beaune, „alegerile din Europa au devenit ținte recurente ale operațiunilor de influență și ingerință străină, în special în spațiul digital. Acest război informațional nu face zgomot, dar slăbește întregul edificiu, deoarece manipularea informației înseamnă manipularea alegerilor”. „Apărarea scrutinelor noastre, adaugă el, înseamnă apărarea suveranității noastre.” Nathalie Loiseau completează: „nu putem coborî garda și nu ne putem lăsa intimidați”, cerând un efort pentru a evita ca manipulările algoritmice, rețelele de conturi false sau utilizarea masivă a inteligenței artificiale să distorsioneze dezbaterea publică.
"Task force" electorală
În fața acestor acțiuni ostile provenite din partea regimurilor autoritare, Beaune și Loiseau propun depășirea instrumentelor existente, fără a le nega utilitatea. În Franța, nota amintește că înființarea, în 2021, a serviciului de vigilență și protecție împotriva ingerințelor digitale străine (Viginum), aflat sub autoritatea prim-ministrului, „a permis identificarea și documentarea a 259 de fenomene de manipulare, dintre care 174 legate de ingerințe străine, precum și 25 de operațiuni în timpul alegerilor europene și legislative”, fără a include o campanie informațională atribuită unor actori ruși în timpul ultimelor alegeri municipale.
„În fața acestor atacuri, subliniază nota, Viginum este un dispozitiv esențial, dar exclusiv reactiv.” La nivel european, „scutul democratic” lansat de Comisia Europeană – care combină consiliere pentru protecția alegerilor, cooperare în combaterea manipulării informației și responsabilizarea platformelor – este considerat insuficient de rapid în situații de criză și deja „puternic atacat de administrația Trump, care a renunțat la combaterea ingerințelor ce vizează Statele Unite și nu ezită să intervină în dezbaterile politice ale statelor europene”.
Pentru Beaune și Loiseau, este necesară întărirea dispozitivelor prin accent pe prevenție, informare și coordonare. La nivel francez, propunerea centrală este crearea unei „task force electorale”, după modelul existent în Canada din 2019. Aceasta ar funcționa pe baza unei arhitecturi care combină informații, transparență și comunicare publică. Planul canadian prevede coordonarea serviciilor de informații pentru detectarea amenințărilor în perioade electorale și un panel independent care poate informa direct cetățenii atunci când integritatea scrutinului este amenințată. Această transparență este prezentată ca un instrument care a contribuit la contracararea tentativelor de ingerință în alegerile canadiene din 2019, 2021 și 2025, inclusiv amplificarea unor conținuturi pe platforma WeChat atribuite unor actori chinezi.
Protecție activă
Viitoarea structură franceză ar funcționa prin coordonarea serviciilor de informații, a autorităților administrative neutre și a mecanismelor de vigilență existente, sprijinită de un „consiliu al înțelepților” capabil să alerteze opinia publică în caz de atac. Obiectivul declarat este trecerea „de la o logică de vigilență la una de protecție activă”.
La nivel european, accentul cade pe rapiditate și solidaritate. În perioade electorale, ar trebui activate mecanisme de urgență în cadrul Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), pentru a permite sancționarea rapidă a platformelor – retrageri de conținut, amenzi – în fața riscurilor sistemice de ingerință. Nathalie Loiseau critică lipsa de conformare a platformelor și afirmă că Comisia Europeană nu trebuie să ezite în fața marilor companii tehnologice.
Ultimul element major vizează solidaritatea între statele membre: crearea unei „forțe europene de protecție democratică”. Aceasta ar include echipe de experți în combaterea manipulării informației, securitate cibernetică, urmărirea finanțărilor opace și a criminalității organizate, care ar putea fi mobilizate temporar, inclusiv în contextul unor alegeri precum cele din Republica Moldova din 2025, afectate de ingerințe ruse în contextul războiului din Ucraina.
Pentru Loiseau, aceste riscuri privesc întreaga Uniune Europeană, dar și Regatul Unit sau state precum Republica Moldova. Ea susține că există în Parlamentul European o majoritate favorabilă combaterii ingerințelor, indiferent de sursa lor, și concluzionează că opoziția reală vine din partea extremei drepte, frecvent acuzată de toleranță față de Rusia lui Vladimir Putin.
