Cum poate fi salvat Bucureştiul în cazul unui CUTREMUR DEVASTATOR. Soluţia vine din Franţa

04 Mai 2016 | scris de Veronica Micu
Cum poate fi salvat Bucureştiul în cazul unui CUTREMUR DEVASTATOR. Soluţia vine din Franţa

Potrivit documentului, cel mai puternic seism din luna aprilie a avut loc în data de 29, în Vrancea, la ora 18:42, la o adâncime de 146 de kilometri.

În luna aprilie, în România au avut loc 21 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 3,5 grade Richter.

Anul trecut, cel mai puternic seism a avut magnitudinea de 4,9 grade pe scara Richter și s-a înregistrat în data de 29 martie, în județul Buzău. În 2014, cea mai importantă mişcare tectonică s-a produs în 22 noiembrie, în Vrancea, şi a avut magnitudinea 5,7 grade pe scara Richter, acesta fiind resimțit și la București.

seismicitate vrancea interior

În ultimii ani, seismologii români au afirmat că se tem de un mare cutremur ce ar putea face ravagii în România.

Recent, Gheroghe Mărmureanu, directorul onorific al INFP, a avertizat că în ţara noastră se va produce un cutremur de mare adâncime.

"Va fi un cutremur, dar nu acum. Va fi un cutremur de mare adâncime. Important e că știm în mare, adică ani, dar nu putem ști în câte luni, zile sau ore va avea loc. Asta nu înseamnă că va fi mai periculos decât cel din 1977 sau că va fi mai de suprafață. Un cutremur, cu cât este mai adânc, cu atât energia se repartizează pe o suprafață mai mare. Un cutremur de mare adâncime are efecte, de exemplu, de la Moscova până la Roma. Pe când cutremurul din 4 martie n-a avut efect decât în Muntenia, ceva zone din Moldova și Basarabia. Suprafața este mult mai mică", a declarat Gheroghe Mărmureanu, în martie.

La începutul anului, reputatul seismolog spunea că următorul mare cutremur din România se va resimţi, în primul rând, în sudul Moldovei, în Muntenia, dar şi în Ucraina sau Republica Moldova.

"Cutremure ca la 4 martie 1977 ar crea o dezordine formidabilă. Oamenii nu sunt pregătiţi", a afirmat atunci profesorul Mărmureanu.

Ideea care ar putea salva Bucureştiul de la un cutremur devastator

Potrivit experţilor, în caz de calamitate, unul dintre cele mai afectate oraşe din ţară ar fi chiar Bucureştiul. Din cauza clădirilor vechi, a străzilor aglomerate, dezastrul ar fi iminent.

Nu demult, o echipă de cercetători francezi, condusă de Sebastien Guenneau de la Universitatea Aix-Marseille şi de la Centrul Naţional pentru Cercetări Ştiinţifice (CNRS), a anunţat că au dezvoltat "perdele invizibile de protecţie" care ar putea anula undele seismice, protejând astfel clădiri-cheie, precum centrale nucleare, sau chiar oraşe întregi.

Ei spun că o reţea simplă de puţuri, săpate după un model precis, ar putea devia undele seismice, făcându-le să se anuleze între ele. Sistemul a fost testat cu succes în solul din apropiere de Grenoble, un oraş francez aflat în apropiere de Alpi.

schita1 cutremur

Echipa coordonată de Guenneau a fost inspirată de eforturile depuse de cercetătorii care încearcă să conceapă o tehnologie care să conducă la invizibilitatea materialelor. Ochiul uman poate percepe doar obiectele care reflectă, absorb sau emit lumină (care se transmite sub forma unei unde). Aşadar, pentru a face un obiect să fie invizibil în spectrul ochiului uman, un dispozitiv trebuie să facă undele luminoase să nu mai interacţioneze cu respectivul obiect.

În 2006, o echipă de cercetători britanici şi americani au conceput primul dispozitiv de „cloaking”, care făcea un obiect să fie «invizibil». Dispozitivul consta într-un set de cercuri concentrice din metal, care ghidau undele în jurul unui obiect situat în centrul cercurilor. Dispozitivul nu funcţiona pentru undele luminoase ce sunt vizibile cu ochiul liber, ci pentru microunde.

Guenneau şi alţi cercetători au bănuit că această tehnologie ar putea fi folosită și în cazul obiectelor de mari dimensiuni, pentru a diminua efectul produs asupra acestora de undele seismice, declanșate de producerea unui cutremur. Cercetătorii francezi sunt de părere că solul din jurul unei construcții ar putea avea rolul unui scut gigantic ce protejează clădirea de undele seismice.

schita2 cutremur

Pentru a testa această idee, grupul condus de Guenneau a determinat o zonă de protecție în jurul căreia au săpat  30 de găuri de formă cilindrică, scrie zmescience. Acestea erau dispuse în trei rânduri a câte 10 găuri, fiecare dintre acestea măsurând 320 de milimetri în diametru şi 5 metri în adâncime. Apoi a fost activat un dispozitiv care lansa un tren de unde seismice direcționat către zona de protecție. Testul a avut succes, doar 20% din energia produsă de seismul indus ajungând la suprafaţă, în zona protejată.

Reuşita inginerilor francezi atestă că tehnologia folosită poate atenua efectul undelor seismice, însă mai este nevoie de multe alte teste înainte ca cercetătorii să poată spune cu certitudine că au dezvoltat un sistem prin care undele seismice pot fi redirecționate astfel încât să nu afecteze structura de rezistență a diferitelor construcții.

 

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Stiinta

Ultima oră