Forma şi dimensiunea nasului au evoluat de-a lungul secolelor pentru a se adapta modificărilor climei, potrivit unui studiu publicat, recent, în revista de ştiinţă americană PlosGenetics.
Autorii studiului au analizat cercetările efectuate anterior, potrivit cărora persoanele cu strămoşi trăitori în regiuni cu climat umed şi cald aveau nări mai largi comparativ cu semenii lor din zonele reci şi uscate. Potrivit acestora, nările mai înguste permit conservarea umidităţii aerului şi încălzirea lui, ceea ce este important pentru populaţiile din regiunile mai reci şi uscate. Aerul rece şi uscat nu este confortabil pentru căile respiratorii, relevă Arslan Zaidi din cadrul departamentului de antropologie al Pennsylvania State University. Nu există o formă a nasului universală, optimă, realitatea fiind că strămoşii noştri se adaptau la mediul înconjurător, subliniază Arslan Zaidi, citat în L'Express.
476 de volutnari studiaţi
Echipa de cercetători internaţionali a utilizat imaginile în 3D pentru a măsura forma nasului a 476 de voluntari, cu strămoşi care au trăit în Sudul şi Estul Asiei, în Africa de Vest şi în Europa de Nord. Ei au observat că istoria evoluţiei nasului este complexă şi influenţată de numeroşi factori, chiar de preferinţe în alegerea partenerului de cuplu.
De altfel, studiile privitoare la adaptarea omului la mediu sunt esenţiale pentru înţelegerea bolilor şi ar putea să aducă clarificări asupra originilor unor patologii, ca anemia cu celule falciforme, alergia la lactoză sau cancerul de piele, care sunt mai frecvente la unele populaţii, subliniază cercetătorii. De asemenea, cercetătorii susţin că ar fi necesară aprofundarea subiectului pentru a stabili dacă forma nasului şi dimensiunea cavităţii nazale sunt legate de riscul de a face o boală respiratorie, când o persoană trăieşte într-un climat diferit de cel în care trăiau strămoşii săi.
