Noaptea în care nesupușii României au fost trimiși în temnițe

14 Mai 2020 | scris de A.V.
Noaptea în care nesupușii României au fost trimiși în temnițe

Pentru al treilea an, la 14 mai, este marcată Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste, instituită prin Legea nr. 127/2017, ziua în care ne amintim de cei care s-au opus puterii totalitare, de multe ori cu prețul vieții.

Sacrificiul lor i-a transformat în modele, în veritabile repere ale rezistenței anticomuniste și ne arată cât de importante sunt valorile și principiile democratice. Ei sunt cei care au demonstrat că „nu resemnații scriu istoria, ci cutezătorii ei; prin aceștia, neamurile sunt veșnice”, după cum spunea Corneliu Coposu, arată Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

În noaptea de 14/15 mai 1948 a început o amplă operațiune de arestare, desfășurată de autoritățile represive comuniste, în cooperare cu serviciile secrete ale ocupantului sovietic, care viza mii de tineri, mare parte dintre ei studenţi şi elevi de liceu, dar și Biserica, cultele religioase și partidele politice. Au fost arestaţi, luând drumul unor anchete bestiale, la capătul cărora s-au primit condamnări uriaşe la închisoare.

Foarte mulţi dintre cei arestaţi în acea noapte şi în zilele ce au urmat, nu s-au mai întors niciodată la cei dragi, sporind numărul mormintelor fără cruce şi flori din cimitirele secrete ale regimului. Iar cei ce au supravieţuit în mod miraculos condiţiilor de exterminare au fost supuşi, până în decembrie 1989, umilinţei şi marginalizării sociale.

Puţini au scăpat în acea noapte şi s-au refugiat în munţi mai devreme decât prevedeau consemnele conspirative, constituind până spre începutul deceniului al şaselea cea mai amplă şi îndelungată rezistenţă armată anticomunistă din toate ţările fostului lagăr comunist.

Propunerea legislativă a fost depusă în Parlament la 16 martie 2016, adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, la 1 noiembrie 2016, şi de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, la 16 mai 2017, iar preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la 30 mai 2017, decretul de promulgare a Legii pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste în data de 14 mai.

Printre cei care au pătimit în temniţe se numără nume mari, ca cel al părintelui Nicolae Steinhardt, al pastorului Richard Wurmbrand, al episcopului greco-catolic Iuliu Hosu, al părintelui greco-catolic Tertulian Langa, al politicianului Iuliu Maniu, al poetului Radu Gyr şi al soţiei sale sau al lui Mircea Vulcănescu şi Aurelian Bentoiu.

Printre cele mai cunoscute închisori comuniste în care şi-au executat condamnările sau în care şi-au pierdut viaţa numeroşi deţinuţi politici se numără cele de la Piteşti, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava sau Văcăreşti.

În Maramureș, la Sighetu Marmației, este una dintre cele mai mari închisori politice din România, acolo unde au fost încarcerate elitele intelectuale, politice și religioase care prezentau un pericol pentru autoritățile comuniste.

În 1977, închisoarea a fost dezafectată și transformată în fabrică de mături, apoi în depozit de sare.

În prezent, ea adăpostește muzeul Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, fiind declarată monument istoric.

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din REPORTAJ

Ultima oră