Tradiţii şi superstiţii. Leacuri pentru bubă rea şi dureri de burtă la menstruaţie

09 Feb 2017 | scris de Dănuț Deleanu
Tradiţii şi superstiţii. Leacuri pentru bubă rea şi dureri de burtă la menstruaţie

Dacă numele pe care i-l dă poporul bolii se aseamănă întocmai sau i se pare că prezintă oarecare asemănare cu numele unei plante, unui animal sau unei părţi din trupul animalului, ori chiar al unui obiect neînsufleţit, acestea sunt recomandate, cu toată seriozitatea, ca leacuri ale numitelor boli, şi poporul nu se îndoieşte o clipă de eficacitatea lor.

Tradiţii şi superstiţii. Magie imitativă. Arici. Când vitele au „arici la picior” (un fel de umflătură ce se face deasupra copitei la cai şi la boi), se taie un arici de viu şi se pune fierbinte la umflătură.

Tradiţii şi superstiţii. Magie imitativă. Băşica cea rea. Astfel numeşte poporul „buba rea” sau „dalacul”, care se vindecă cu băşică de peşte. Această rană infecţioasă se mai vindecă cu beşicuri strânse în Ziua Crucii. „Beşicuri” numeşte poporul pe alocuri buruiana „păpălău”, al cărei fruct este o boabă roşie, de mărimea unei cireşe închise în caliciul roşu, care e un fel de punguliţă umflată ca o băşică.

Tradiţii şi superstiţii. Magie imitativă. Brâncă. Planta numită „brâncă” sau „brânca porcului”, pentru că rădăcinile ei prezintă nişte noduli ce amintesc umflăturile ce se ivesc la cei bolnavi de „brâncă” (erizipel), e întrebuinţată la noi ca leac şi pentru brânca la porci. Întemeiaţi pe aceeaşi „signatura rerum”, vechii greci recomandau această plantă pentru vindecarea buboaielor şi umflăturilor, şi tot astfel o găsim întrebuinţată astăzi la germani, la francezi, la italieni, etc.

Tradiţii şi superstiţii. Magie imitativă. Broască. În Moldova, poporul numeşte „broască” o umflătură ce se formează sub pielea de la pleoapele ochilor sau chiar a obrajilor. Babele o lecuiesc atingând umflătura cu o broască (încuietoare) de la uşă sau de la o ladă şi rostesc un descântec. Diverse alte umflături (gâlci, scrofule, ulcere) sunt denumite de popor broaşte şi caută să le lecuiască cu batracianul cu acelaşi nume.

Tradiţii şi superstiţii. Magie imitativă. Broască. O broască, friptă de vie, se pune la gât pentru vindecarea gâlcilor. Tot astfel se vindecau în secolul al XVI-lea, în Franţa, gâlcile şi scrofulele. La aromâni, scrofulele se numesc broaşte. Pentru a se vindeca de ele, se aplică pe umflături broaşte pisate şi amestecate cu zahăr, după ce li s-au scos măruntaiele. Sau: „să iei o broască şi s-o baţi într-o scândură; când se va usca broasca, vor pieri şi broaştele de la cel bolnav”.

Tradiţii şi superstiţii. Magie imitativă. Chinuri. „Dacă cineva se chinuieşte greu înainte de a muri, să-l scalde într-o lăutoare făcută din lemn de chin (forma dialectică pentru „pin”) şi va muri uşor.

Tradiţii şi superstiţii. Magie imitativă. Cârcel. Rădăcina căpşunei şi cârceii sunt buni ca leac pentru femeile ce au dureri mari prin pântece sau cârcei, în timpul periodului. „Să nu mănânci cârcei de la viţa-de-vie, că te apucă cârceii”. Contra cârceilor bolnavilor de holeră se recomandă cârcei de dovleac. Rachiul în care s-au fiert florile şi ramurile mai tinere ale acestei plante, „cârligăţică”, se bea contra crampelor la stomac, când te cârligi de durere.

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Obiceiuri si Traditii

Ultima oră