Tradiţii şi superstiţii. Cum te vindecă broasca râioasă de negi, dureri de ochi şi de măsele

23 Ian 2017 | scris de Dănuț Deleanu
Tradiţii şi superstiţii. Cum te vindecă broasca râioasă de negi, dureri de ochi şi de măsele

S-a crezut în timpurile vechi, şi se mai crede şi azi, pe alocuri, că broasca râioasă emană din corpul ei sucuri otrăvitoare. Saliva şi udul ei, în special, erau considerate ca foarte vătămătoare. La noi, se crede că negii provin „ din apa ce iese din broaştele buboase, când le iei în mână”. „Dacă ţii o broască râioasă în mână şi te udă cu udul ei, atunci faci pe mână negei”. „Dacă te udă pe corp broasca râioasă, se fac negi sau râie.”

Tradiţii şi superstiţii. Magie imitativă. Broasca râioasă. Negii aceştia se vindecă în felul următor: „Se ia o broască vie, se omoară deasupra negului zicând: cum moare broasca, aşa să moară negul!”. Se repetă de trei ori, apoi se leapădă broasca jos. Sau: „Se înfăşoară locul bolnav (negii sau râia) cu ouă de broască şi se ţine înfăşurat o zi şi o noapte”.

Tradiţii şi superstiţii. Magie imitativă. Broasca râioasă. În Franţa, se freacă negii cu o broască râioasă vie. În Modena (nordul Italiei), se procedează astfel: se ia un brotăcel, se jupoaie, şi cu dosul pielii se freacă negii; când pielea va fi uscată, vor dispărea şi negii. Udul broaştei nu provoacă numai negi, ci poate orbi pe acela ai cărui ochi au fost stropiţi de el.

Tradiţii şi superstiţii. Magie imitativă. Broasca râioasă. Tot în nordul Italiei, se crede că udul ei, atingând capul cuiva, face să-i cadă părul. În Abruzzi (Italia), udând pe cineva, broasca râioasă dă gălbinarea. S-a crezut multă vreme, chiar de oamenii învăţaţi, că privirea broaştelor ar avea puterea de a fascina pe cineva. De aici credinţa în Italia, că dacă te priveşte în ochi un broscoi, capeţi durere de cap sau ţi se fac pe piele mici pete roşii.

Tradiţii şi superstiţii. Magie imitativă. Broasca. La romani, broasca juca un rol foarte mare pentru vindecarea bolilor de ochi. În Sicilia se recomandă, pentru durerile de ochi, să se lege o broscuţă la tâmpla corespunzătoare ochiului bolnav şi să se lase acolo până la moartea broscuţei. Tot astfel se procedează şi în unele părţi ale Germaniei. Acelaşi leac e recomandat de Pliniu.

Tradiţii şi superstiţii. Magie imitativă. Broasca. Printre leacurile întrebuinţate contra durerilor de măsele figurează şi broasca, mai adesea fiartă în oţet. Aşa se procedează în Franţa, în Bavaria, în Boemia, etc. De acelaşi leac se serveau vechii greci şi romanii. „Legătura cu broaşte pisate, puse la pântece, e bună de facere uşoară”, e unul din leacurile întrebuinţate la noi în ţară.

Tradiţii şi superstiţii. Magie imitativă. Broasca. În sudul Franţei se pune de asemenea femeii care e să nască o broască pe pântece, ca să-i uşureze durerile facerii. La romani, broaştele vii se puneau pe pântecele acelora care sufereau de colici, ca să absoarbă tot răul. Tot în legătură cu credinţa că broaştele absorb toată răutatea din trup, se recomandă ca leac acelora care asudă prea mult la mâini, să ia în mână câte o broască, să le strângă în pumn până ce mor.

Tradiţii şi superstiţii. Magie imitativă. Broasca. Broasca e întrebuinţată şi în leacuri pentru bolile vitelor: „Broasca de zemnic, pisată şi amestecată cu lapte, usturoi şi păcură, e bună pentru vite bolnave”. „Broasca prinsă în martie se dă porcilor când sunt bolnavi de gură”. Şi cehii lecuiesc unele boli ale vacilor prin aplicarea unei broaşte. În Franţa, o broască se leagă de o aţă şi se învârteşte în staul până moare, când vitele s-au îmbolnăvit din cauza deochiului sau i se dă să înghită o broască, atunci când vita e umflată.

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Obiceiuri si Traditii

Ultima oră