Tradiții și superstiții. Leacuri cu sânge de broască

09 Mar 2016 | scris de Dănuț Deleanu
Tradiții și superstiții. Leacuri cu sânge de broască

Tradiții și superstiții. Leacuri cu sânge de broască. Se crede că broasca are darul de a absorbi toate necurățeniile din apă și din aer. Se mai crede că poate extrage veninul din orice rană, și de aceea e deseori întrebuințată în terapia populară pentru vindecarea rănilor. „Dacă cineva are un buboi care nu vrea să spargă, apoi să ia o broască, s-o frângă în două și s-o pună cât e caldă și sângerândă pe buboi, care apoi se sparge”. Pentru sugerea veninului la bolnavii de bube, de vărsat, de cancer etc. se aplică și în alte țări broaște pe răni: la francezi, la italieni, la germani, la cehi, etc.

Tradiții și superstiții. Leacuri cu sânge de broască. „Părul la deget (o bubiță la degetele de la mâini, de care sufăr mai ales femeile care se înțeapă cu acul de cusut) se ridică folosind o broască râioasă și punând-o la deget”. Tot astfel dr. Leon: „se spintecă de vie, broasca se pune cu partea sângerândă la rana din înțepătură, păr sau dalac”. La aromâni, sugelul se vindecă astfel: se ia un brotăcel, se despică în două, se presară cu zahăr și se pune deasupra bubei. În Belgia, sugelul se vindecă vârând degetul în gura unei broaște.

Tradiții și superstiții. Leacuri cu sânge de lin. Linul, spintecat de viu și bătut cu o muche, ca să se sfarme oasele, se leagă la locul bolnav al acelora care pătimesc de „rast”, și se lasă acolo zi și noapte. Pentru durerile de pântece sau de stomac, se presară linul despicat cu spirt și afion și se aplică pe pântece.

Tradiții și superstiții. Leacuri cu sânge de rac. Racii, pisați de vii, se aplică pe buric și pe șale, unde stau 24 de ceasuri, ca să tragă vătămătura.

Tradiții și superstiții. Leacuri cu sânge de șopârlă. În județele Botoșani și Corvului – poate și aiurea – se ung cu sânge din coada de șopârlă negii care se fac pe mâini. Același procedeu se întrebuințează în Franța, în regiunea Vosgilor, la fel se va proceda în veacul al XVI-lea în Germania. Mijlocul acesta de vindecare îl găsim recomandat de Pliniu, după care îl înregistrează apoi Marcellus Empiricus și Plinius Secundus.

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Obiceiuri si Traditii

Ultima oră