Președintele rus a dezvăluit informații noi despre războaiele din Ucraina și Iran, conform American Conservative
Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, sugerase că Ucraina ar putea ataca parada de Ziua Victoriei din Rusia, înainte de a declara ulterior că va „permite” desfășurarea acesteia. Așadar, săptămâna trecută nu au explodat bombe în timpul evenimentului anual. Însă în conferința de presă care a urmat, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a lansat o serie de bombe, dezvăluind patru detalii importante care nu fuseseră făcute publice până atunci.
Singura dezvăluire pe care mass-media a preluat-o este o aparentă declarație a lui Putin conform căreia războiul din Ucraina este aproape de final. „Cred”, a spus Putin, „că problema se apropie de final, dar aceasta este o chestiune cu adevărat serioasă.”
Dar declarația lui Putin este ambiguă. Ea nu a fost citită dintr-un text, ci a făcut parte dintr-un răspuns la întrebarea unui reporter cu privire la faptul dacă Occidentul a mers prea departe în sprijinirea Ucrainei. La ce anume se referă „chestiunea”?
Nicolai Petro, profesor de științe politice la Universitatea din Rhode Island, a declarat pentru The American Conservative că comentatorii ucraineni par să creadă că se referă la operațiunile de luptă rusești din Ucraina. Dar înainte de această frază-bombă, Putin a spus că Europa oferea „asistență” Ucrainei și „încuraja confruntarea cu Rusia”. „Chestiunea gravă” s-ar putea referi la sprijinul european pentru efortul de război al Ucrainei.
Geoffrey Roberts, profesor emerit de istorie la University College Cork, mi-a spus că fraza completă a lui Putin se traduce cel mai bine astfel: „Ei bine, asta e grozav, au promis asistență și au promovat confruntarea cu Rusia, care continuă și astăzi. Cred că acea afacere se apropie de sfârșit, dar este încă gravă.” Roberts interpretează această traducere în sensul că Putin „vorbea despre confruntarea cu Europa, nu despre războiul în sine”.
Richard Sakwa, profesor emerit de politică rusă și europeană la Universitatea din Kent, este de acord. El spune că Putin nu spunea că războiul se termină, „ci că se termină cadrul în care Occidentul a sprijinit Ucraina”.
Dacă este așa, spune Petro, atunci Putin s-ar fi putut referi la discuțiile recente din Europa privind necesitatea stabilirii unui fel de dialog cu Rusia.
Deși nu s-a produs o schimbare radicală în disponibilitatea liderilor europeni de a discuta cu Moscova, s-a produs o schimbare radicală în disponibilitatea lor de a discuta despre discuțiile cu Moscova. A început cu prim-ministrul belgian Bart de Wever, care a declarat în martie că „trebuie să punem capăt conflictului în interesul Europei... trebuie să normalizăm relațiile cu Rusia și să recâștigăm accesul la energie ieftină. Este o chestiune de bun simț. În privat, liderii europeni îmi spun că am dreptate, dar nimeni nu îndrăznește să o spună cu voce tare.”
El a fost urmat de președintele Finlandei, Alexander Stubb, care a susținut: „Este timpul să începem să discutăm cu Rusia.” Italia și Austria au sugerat amândouă că este timpul ca Europa să participe direct la negocieri. Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, spune că miniștrii de externe ai UE vor discuta posibilitatea angajării în discuții directe cu Rusia când se vor întâlni la sfârșitul lunii mai, iar președintele Consiliului European, António Costa, spune că există „potențial” pentru ca UE să negocieze cu Putin și că Consiliul încearcă acum să „identifice ce trebuie să discutăm efectiv cu Rusia când va veni momentul potrivit pentru a face acest lucru”.
A doua revelație a fost declarația lui Putin privind alegerea partenerului de negociere: „Personal, l-aș prefera pe fostul cancelar german Gerhard Schroeder.”
Schroeder este o alegere intrigantă. Se pare că acesta se bucură de o relație strânsă cu Putin. În timpul negocierilor de la Istanbul, care au fost atât de aproape de a pune capăt războiului în martie și aprilie 2022, guvernul ucrainean a solicitat ca Schroeder să folosească acea relație pentru a ajuta la negocierea unui acord de încetare a războiului.
El ar fi jucat un rol semnificativ în acele discuții și a contribuit la elaborarea acordului care, potrivit rapoartelor, era aproape finalizat.
După eșecul proiectului de acord, Schroeder a declarat că „ucrainenii nu au fost de acord cu pacea pentru că nu li s-a permis. Mai întâi trebuiau să ceară aprobarea americanilor pentru tot ce discutau... Tot restul se decidea la Washington. Asta a fost fatal.”
Se pare că Berlinul ar putea fi deschis la sugestia lui Putin, atâta timp cât Schroeder colaborează cu președintele german Frank-Walter Steinmeier. O altă alegere interesantă. Steinmeier era ministru de externe când Acordurile de la Minsk, cea mai bună șansă de a evita războiul, au intrat în impas. Steinmeier sugerase o versiune simplificată a acordului care ar fi restituit regiunea Donbas din est Ucrainei, dar cu un statut autonom special, o propunere pe care Zelensky a semnat-o inițial.
A treia dezvăluire a lui Putin s-a referit la ceea ce el consideră a fi o trădare din partea Occidentului, care a contribuit la eșecul diplomației în primele luni după invazia Rusiei din februarie 2022.
Putin a insistat întotdeauna că, în timpul negocierilor de la Istanbul, și-a retras trupele de lângă Kiev pentru a facilita negocierile. „În esență, s-a convenit asupra unui proiect al acestui acord”, a spus el. „Dar după retragerea trupelor noastre din apropierea Kievului, lucru care ni s-a cerut să îl facem pentru a crea condițiile necesare încheierii acordului final, autoritățile de la Kiev au respins toate acordurile anterioare.”
Însă, în cadrul conferinței de presă, Putin a numit, pentru prima dată, persoana care a făcut această cerere: „Am încheiat un acord cu ucrainenii și l-am parafat la Istanbul în 2022. Apoi, unul dintre colegii mei – sincer, a fost Macron cel care a făcut-o – m-a sunat și mi-a spus: «Ucraina nu poate semna astfel de documente cu arma la tâmplă.»… L-am întrebat: «Ce ar trebui să facem?» El a răspuns: «Poți retrage trupele din Kiev?» Am făcut-o.”
Occidentul s-a arătat sceptic față de această afirmație. Dar Putin susține că „are înregistrarea acelei conversații”.
Relatarea se aliniază cu o declarație anterioară în care el a afirmat: „Omologii mei din Franța și Germania au spus: «Cum îți poți imagina că vor semna un tratat cu arma la tâmplă? Trupele ar trebui retrase din Kiev.» Am spus: «Bine.» Am retras trupele din Kiev. Imediat ce ne-am retras trupele din Kiev, negociatorii noștri ucraineni au aruncat imediat la coș toate acordurile la care ajunseserăm la Istanbul.” Conferința de presă a lui Putin de după parada de Ziua Victoriei a fost prima ocazie în care l-a numit pe Macron însuși drept unul dintre „omologii” care au făcut această cerere.
Ultima dezvăluire nu a vizat Ucraina, ci Iranul. Putin a calificat această dezvăluire drept „sensibilă”. Discutând despre insistența administrației Trump ca tot uraniul puternic îmbogățit să fie îndepărtat din Iran, Putin a spus că Rusia s-a oferit să transfere materialul pe teritoriul său. Asta nu este o noutate. Ceea ce a dezvăluit Putin este că toată lumea – Statele Unite, Iranul și Israelul – a fost de acord cu această soluție. Dar apoi, a adăugat el, „Statele Unite și-au înăsprit poziția, insistând ca materialele să fie transferate exclusiv pe teritoriul lor”. Atunci, potrivit lui Putin, Iranul a răspuns prin înăsprirea propriului său punct de vedere: nu mai era dispus să-și transporte uraniul puternic îmbogățit în afara țării. În schimb, l-ar fi eliminat prin „înființarea unei întreprinderi comune pe teritoriul iranian și diluarea în comun a uraniului acolo” în „cooperare cu Rusia”. Deși propunerea Rusiei „rămâne pe masă”, Putin a spus că această problemă crucială „a ajuns acum într-un impas”.
Toate aceste patru dezvăluiri sunt importante și noi. Desigur, toate acestea reprezintă perspectiva lui Putin asupra comunicărilor sale cu liderii occidentali. Totuși, aceste patru dezvăluiri ar trebui luate în considerare de către americani și europeni care doresc să înțeleagă perspectiva rusă asupra afacerilor mondiale. https://www.theamericanconservative.com/four-revelations-from-putin-at-the-victory-day-parade/
